Două medicamente promiţătoare împotriva sclerozei în plăci

Administrate pe cale orală, medicamentele, care se află încă în teste, reduc ‘puseele’ şi handicapul, însă pot fi însoţite şi de efecte secundare.

Tratamentul sclerozei în plăci înregistrează de circa 15 ani o adevărată revoluţie terapeutică, începută cu interferonul, care continuă cu pregătirea de noi medicamente, arată cotidianul francez Le Figaro.

Site-ul de pe Internet al New England Journal of Medicine a publicat miercuri, 20 ianuarie, rezultatele a trei teste terapeutice cu două medicamente diferite, care au în comun un mecanism de acţiune asemănător şi administrarea pe cale orală. Aceste produse, care nu au fost încă lansate pe piaţă, ar putea reduce frecvenţa puseelor (crizelor), ca şi nivelul handicapului. Există în schimb probleme în ceea ce priveşte efectele secundare, care nu trebuie neglijate.

Scleroza în plăci este o boală relativ des întâlnită (un bolnav la 1.000 de persoane), cu evoluţie foarte diferită de la o persoană la alta. Caracterizată prin distrugerea învelişului de mielină care acoperă fibrele nervoase ale creierului, ea se manifestă la început prin crize şi tulburări diferite ca gravitate, benigne la unii, foarte grave la alţii.
Este o boală considerată autoimună, distrugerea mielinei datorându-se unei reacţii inflamatorii de origine imunitară. Din acest motiv se pun la punct medicamente care să blocheze sistemul imunitar pentru a împiedica dezvoltarea bolii.

Citeste si:  Uleiul din seminte de dovleac, remediu pentru problemele prostatei

Primul din cele trei teste terapeutice se desfăşoară pe 1.326 pacienţi diagnosticaţi cu scleroză în plăci. Jumătate dintre ei a primit Cladribină pe cale orală în diverse doze şi cealaltă jumătate, un placebo (substanţă neutră lipsită de orice acţiune), timp de doi ani. Scopul era să se compare cele două grupuri, numărul de crize şi evoluţia handicapului, cu evaluarea efectelor secundare.

Cladribina blochează selectiv anumite limfocite implicate în reacţii inflamatorii şi imunitare. Rezultatele arată că, la pacienţii care au luat medicamentul, rata crizelor este de 0,14 pe an, faţă de 0,33 la cei care iau placebo.
Aproape 79% dintre pacienţi n-au crize pe durata testării cu medicament, faţă de 60% în cazul celor care iau placebo. În plus, imaginea cerebrală arată un nivel mai scăzut al leziunilor cerebrale la pacienţii care au luat medicamentul activ.

Evoluţia handicapului (greu de apreciat într-o observaţie de doi ani) este uşor mai slabă la pacienţii cărora li s-a administrat medicamentul decât la cei care au primit placebo.
Dar, ca în cazul tuturor medicamentelor imunosupresoare, efectele secundare nu sunt neglijabile. Astfel, dacă rata mortalităţii după doi ani este similară la cele două grupuri, rata infecţiilor şi a cancerului este ceva mai ridicată la grupul care a luat medicamentul decât la cel cu placebo, ca preţ al blocajului, chiar parţial, al imunităţii.

Citeste si:  Social-democraţii şi popularii şi-au împărţit preşedinţia PE; Martin Schulz rămâne preşedinte până în ianuarie 2017

A doua testare are în vedere un alt medicament, administrat tot pe cale orală, numit Fingolimod. Acest imunosupresor selectiv a fost testat timp de doi ani pe 1.033 pacienţi. Rezultatele sunt aproape aceleaşi cu cele obţinute în cazul Cladribinei:
mai puţine crize şi o evoluţie mai lentă a handicapului. Singura problemă o constituie efectele secundare infecţioase, dar n-a fost constatat niciun caz suplimentar de cancer.

Un al treilea test, care şi-a propus să compare Fingolimodul luat pe cale orală cu interferonul administrat intravenos (tratamentul clasic), a aratat, după un an, superioritatea primului, reflectată în mai puţine crize, dar şi în efecte secundare mai importante decât la interferon. ‘De 15 ani, asistăm la apariţia unor noi medicamente care, de fiecare dată, mai urcă o mică treaptă în privinţa eficacităţii’, afirmă une neurolog parizian.
‘Trebuie să evaluăm acum precis raportul beneficiu/risc în cazul noilor medicamente, înainte ca ele să fie lansate în practica curentă. Pentru moment, se ştie că aceste medicamente sunt eficiente numai în formele de boală cu crize, nu şi în cele aşa-zis progresive’, încheie neurologul, citat de cotidianul francez Le Figaro.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Consent management powered by Real Cookie Banner