De ce îşi doreşte Rusia redobândirea bisericilor ortodoxe din afara ţării

Deşi nu au trecut încă 20 de ani de la colapsul Uniunii Sovietice din 1991, ortodocşii ruşi care au fugit de comunism în Franţa susţin că au început să privească din nou Moscova cu neîncredere, ca urmare a recentei încercări a acesteia de a prelua controlul asupra Catedralei Sfântul Nicolae din Nisa.

Credincioşii sunt de părere că dorinţa Moscovei face parte dintr-un joc de putere mai amplu, prin care Moscova încearcă să recâştige simbolurile grandorii istorice, culturale şi religioase ale Rusiei din străinătate, notează publicaţia americană Time. Impresionanta Catedrală Sf. Nicolae din Nisa a fost construită în 1912 pe un teren achiziţionat de bunicul ţarului Nicolae al II-lea, Alexandru al II-lea, cu un secol mai devreme.

Iniţial menită să fie un loc de rugăciune pentru aristocraţii şi industriaşii ruşi care veniseră pe Coasta de Azur înainte de Revoluţia Rusă din 1917, catedrala a devenit un locaş spiritual şi cultural pentru masele de exilaţi care au fugit din Rusia în timpul perioadei sovietice.
Pentru diaspora rusă, ca şi pentru cei 85.000 de turişti care plătesc anual biletul pentru a vizita locaşul de cult, Catedrala Sfântul Nicolae a reprezentat o parte din “Mama Rusia” pe malurile Mediteranei. Exact aşa au gândit şi autorităţile ruse, care la 20 ianuarie au obţinut o decizie judecătorească care recunoştea Moscova drept proprietară a bisericii.

Citeste si:  BERD acordă credite pentru două firme din Rusia

Asociaţia Culturală Ortodoxă Rusă din Nisa (ACOR), care a gestionat biserica în cadrul unui acord de închiriere pe 99 de ani, semnat cu regimul ţarist în 1909, susţine că a moştenit efectiv catedrala atunci când familia regală a Rusiei a fost executată în timpul revoluţiei.
Tribunalul a dat însă câştig de cauză guvernului rus, care a susţinut că, de vreme ce ţarul a cumpărat terenul, iar biserica a fost construită cu banii statului, catedrala trebuie să rămână în proprietatea Moscovei, ceea ce înseamnă că aceasta poate revendica legal biserica atunci când acordul de închiriere expiră.

Faptul că autorităţile sovietice nu au fost interesate de această proprietate, a decis tribunalul, nu înseamnă că Moscova nu este îndreptăţită să intre azi în posesia ei.
Pentru ACOR, care a declarat că va contesta decizia în instanţă, cazul reprezintă o altă încercare de a manipula Biserica Ortodoxă în scopuri patriotice şi naţionaliste. În timpul Uniunii Sovietice, liderii comunişti îi implicau politic pe liderii Bisericii Ortodoxe Ruse pentru a creşte susţinerea în rândul populaţiei, în schimb oferind concesia ca autorităţile să nu suprime religia cu totul.

În momentul de faţă, susţin criticii, premierul Vladimir Putin şi aliaţii săi încearcă în mod similar să câştige susţinerea publicului revendicând simbolurile fostei măreţii a Rusiei de altădată.
Într-adevăr, Catedrala Sfântul Nicolae nu este singurul premiu pe care a pus ochii Moscova. Anul trecut, Italia a fost de acord să cedeze proprietatea unei biserici la fel de spectaculoase, din oraşul Bari.

Citeste si:  Iohannis: Este important de evitat ceva similar cu războiul rece; nu am avut, încă, un contact cu preşedintele Putin

Cu un an înainte de această decizie, Parisul a cedat Moscovei o biserică rusă. De asemenea, Israelul a fost de acord să cedeze o clădire din Ierusalim, cunoscută sub numele de ‘Curtea lui Serghei’, construită în 1890 pentru pelerinii ruşi care vizitau Ţara Sfântă. În prezent, Moscova se află într-o dispută legală pentru preluarea Catedralei Sfântul Andrei din Londra.

Atitudinea Moscovei nu are legătură doar cu recâştigarea unor proprietăţi şi cu naţionalismul. Criticii susţin că guvernul încearcă să reapropie parohiile ortodoxe care s-au depărtat de Biserica Ortodoxă Rusă în timpul comunismului pentru a se alătura unei ramuri ortodoxe rivale, Patriarhia Constantinopolului, aşa cum a făcut cea din Nisa, în 1931.

Pe de altă parte, multe astfel de parohii din diaspora au început să reînnoade în ultimul timp legăturile cu Biserica Ortodoxă Rusă, deşi unele voci susţin că acest lucru se întâmplă doar pentru că aceasta din urmă exercită presiuni asupra bisericilor lor.
În ceea ce priveşte parohia din Nisa, aceasta nu plănuieşte să se realăture Bisericii Ortodoxe Ruse în viitor. De altfel, după cum susţine Jean Gueit, parohul catedralei din Nisa, comunitatea vrea să profeseze o atitudine independentă, pan-ortodoxă, rupând relaţiile şi cu Patriarhia Constantinopolului.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Consent management powered by Real Cookie Banner