Poluare record la Milano

12

Seria cea mai neagră a poluării aerului oraşului italian Milano a început la 11 ianuarie 2010: nori, ceaţă, temperatură aproape de 0 grade şi smog ce s-a acumulat. Din acel moment, pulberile fine nu au coborât niciodată sub pragul care ar trebui să protejeze sănătatea cetăţenilor.

Aceasta înseamnă 13 zile consecutive de aer poluat, un record în ultimii 3 ani, avertizează ediţia de luni a ziarului italian Corriere della Sera. Dacă ar fi fost încă în vigoare vechile legi regionale, la 24 ianuarie, în zonele cele mai populate ale regiunii Lombardia traficul ar fi fost blocat.
Astăzi însă reducerea poluării este decisă numai de “măsuri structurale”, precum “Ecopass” (taxă pentru maşinile poluante care intră în centrul oraşului) sau blocările regionale ale vehiculelor celor mai vechi. Aerul rămâne însă asfixiant.

Aşa cum se întâmplă de ani de zile, în iernile milaneze se cere sfatul meteorologului. Previziunile spun “condiţii stagnante” ca situaţie minimă pentru încă câteva zile. Consecinţa: smogul rămâne ridicat. Făcând bilanţul, de la 1 ianuarie s-a respirat numai 6 zile din 23.
Este adevărat, aşa cum a amintit viceprimarul oraşului Milano, Riccardo De Corato, că în 2009 “oraşele cele mai poluate au fost Napoli şi Torino”, cu 156 şi 151 de zile de depăşire a pragului”, dar noul an a început rău pentru Milano.

Mai ales pentru că în centrul oraşului este în vigoare prevederea care multora li s-a părut o revoluţie în politicile de mediu din oraşele italiene. “Milano ca Londra”, s-a spus în urmă cu doi ani, o “avangardă a ţării”.
Au existat unele rezultate: în primul an de Ecopass, 2008, mica centrală din centrul oraşului a înregistrat 78 de zile de smog peste prag, un record absolut, cel mai bun rezultat de când se măsoară otrăvurile din aer. În 2009, însă, beneficiile au dispărut treptat, iar centrul a revenit la 106 zile “roşii”. Ce s-a întâmplat?

Citeste si:  Un extraordinar diamant violet de 2,83 carate a fost prezentat în Australia

Răspunsul trebuie căutat în convorbirile “rezervate” ce au loc constant între primarul Letizia Moratti (partidul premierului Silvio Berlusconi) asociaţiile de comercianţi şi o bună parte din majoritatea care administrează Milano. În tăcere, se afirmă; “Nu putem pierde voturi din cauza Ecopass”.
Astfel, o prevedere care ar fi avut nevoie de actualizări, pentru a deveni tot mai restrictivă, a rămas blocată. Un singur exemplu: maşinile diesel Euro 4 (foarte poluante, vor plăti 5 euro pentru a intra în centru) au beneficiat de nu mai puţin de 7 derogări. Şi nu se va mai vorbi despre ele înainte de alegerile regionale de la sfârşitul lui martie.

Fostul asesor pentru mediu, Edoardo Croci, “tehnicianuľ’ de la Universitatea Bocconi care a creat Ecopass iar apoi a plătit cu demisia intenţia de a extinde măsura, are o propunere de urgenţă: “Ar putea fi oprite vehiculele comerciale care nu au filtrul antismog. Reprezintă o zecime din vehiculele care circulă, dar se fac vinovate de o treime din emisiile de trafic din oraş”.

Regiunea şi Primăria nu vor însă să audă de strategii de urgenţă, dar poate că vor fi nevoite să o facă, la presiunea a doi consilieri – Enrico Fedrighini (Verzi) şi Carlo Montalbetti (lista “Milano civica”) – care vor ocupa sala principală a Primăriei din Milano. Potrivit Corriere della Sera, sunt în creştere maladii precum astmul şi bronşitele, afectaţi fiind mai ales copiii.

Citeste si:  Apple va dezvălui modelul iPhone 6 în luna august

“Frigul, umiditatea din ultimele zile şi nivelurile extrem de crescute ale smogului provoacă o creştere a infecţiilor respiratorii şi pulmonare, mai ales printre copiii sub un an”, spune profesorul Luca Bernardo, care este şi medicul primar al secţiei de pediatrie a spitalului Fatebenefratelli. “În oraş se asistă la o creştere a unor forme de astm, patologii cronice, alergii, tumori pulmonare”, a mai precizat el.

Întrebat dacă se iau suficiente măsuri pentru combaterea poluării, el a răspuns: “Administraţiile au obţinut rezultate bune, dar cetăţenii nu reuşesc să renunţe la automobiľ’. În opinia sa, Ecopass ar trebui extins în afara centrului istoric. Circulaţia alternativă a numerelor pare şi impare şi blocările de trafic nu rezolvă problema, ci lansează un semnal de alarmă. “Cultura sănătăţii trece prin educaţia privind mediul ambianť’, spune medicul.

Centrul închis, întărirea mijloacelor pub lice de transport, oraş împărţit pe zone restricţionate – fiecare vine cu propria reţetă şi cu acelaşi sfat: se impune curajul unor prevederi drastice, chiar dacă nepopulare.
Primarii care au alternat la conducerea oraşului de la sfârşitul anilor ’70 şi până astăzi au fost nevoiţi să înfrunte tema poluării. Deşi unii susţin că nivelul factorilor poluanţi a scăzut, cu excepţia pulberilor fine, cauza principală a smogului este considerată încălzirea globală.

Citeste si:  Planul secret al lui Boc: cota la 10%, TVA de 25%

Dacă în Milano al anului 1924 consiliul Primăriei discuta posibilitatea eliminării tramvaielor din centru pentru a nu perturba trecerea automobilelor, la sfârşitul anilor ’60, a început să se pună problema aerului curat. Au demarat primele iniţiative care au dus la prima lege naţională ce a interzis folosirea petrolului pentru încălzirea urbană, introducând motorina.
În mai 1985, simultan cu alegerile administrative, 70% dintre milanezi au votat în favoarea “închiderii treptate” a centrului oraşului. Ulterior, a fost prelungit programul centrului închis şi s-a consolidat transportul public.

Câştigarea alegerilor de către Liga Nordului, în 1993, a coincis cu redeschiderea centrului istoric. Pe baza unor studii efectuate de Institutul Politehnic s-a inaugurat era “centrului în felii de portocală”: în sinteză, se poate intra, dar oraşul nu mai poate fi străbătut din cauza unui complicat joc de interdicţii şi sensuri unice, care ar trebui să descurajeze automobiliştii.

În acelaşi timp, a fost creată o insulă pietonală şi s-a încercat intervenirea privind sistemul de încălzire. Totodată, transportul public a beneficiat de finanţare de un miliard iar în ceea ce priveşte încălzirea a fost emisă o ordonanţă care impunea o temperatură de 20 de grade în locuinţe şi birouri, dar care nu a fost respectată nici chiar la Primărie. Corriere della Sera conchide că a apus ideea că cel care plăteşte poate polua.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata