Comportamentul alimentar al francezilor se schimbă

În timp ce acum aproape 15 ani mâncatul reprezenta ‘un act indispensabil pentru a trăi’, în 2008, plăcerea gustativă este evocată în prim rând de mai bine de un sfert din populaţia adultă (26,5%), potrivit unui Barometru privind nutriţia publicat marţi, 26 ianuarie, de Institutul naţional de prevenire şi de educare în domeniul sănătăţii (INPES). Cu cât este mai ridicat nivelul veniturilor şi al pregătirii, cu atât mai mult este menţionată plăcerea gustativă, scrie ziarul Le Monde, citând sondajul.

Sănătatea este un alt argument important (22%), mai ales la femei şi la persoanele în vârstă. Dar acest factor scade în importanţă odată cu criza. ‘În perioade de criză, sănătatea este mai puţin o prioritate, iar alimentaţia devine o plăcere accesibilă’, explică Pascale Hébel, directoare la Centrul de cercetare şi observare a condiţiilor de viaţă (Credoc). Dar ‘sănătatea’ vine după ‘un lucru indispensabil ca să trăieşť, potrivit unui număr de 23,6% din persoanele interogate.

‘Pe măsură ce creşte nivelul economic, iar nevoile nutriţionale sunt mai uşor de satisfăcut, comportamentul alimentar devine din ce în ce mai supus diverşilor factori psihologici. Individul se orientează mai întâi spre alimentele care îi procură mai multă plăcere şi spre produsele care îi permit să câştige timp’, potrivit nutriţionistei Corinne Delamaire şi economistei Helene Escalon, coordonatoare ale programului privind nutriţia, de la INPES.

Citeste si:  Cseke Attila: Pentru mine a fost o dilemă dacă să mă duc la locul accidentului

Numărul persoanelor care declară că au consumat un produs semipreparat (congelat, conserve) cel puţin o dată pe săptămână a crescut de la 32,2%, în 2002, la 47,3%, în 2008. ‘Această categorie a crescut cu peste 10%, în 2009’, explică Delphine Courtier, directoare de marketing la Picard, deoarece aceste feluri răspund argumentului următor: ‘Nu am timp, mănânc ceva bun pentru sănătatea mea şi-mi face plăcere’.

Piaţa preparatelor proaspete a cunoscut o creştere sistematică până în 2007, dar a fost stabilă în 2008 şi în uşoară scădere în 2009, potrivit site-ului Intermarché. Odată cu declanşarea crizei, s-a constatat, din 2008, o scădere a consumului de produse transformate şi o revenire la produsele pentru gătit, al căror preţ este mai mic.
‘În timp ce 3 sferturi dintre franceză afirmă că mănâncă echilibrat – o afirmaţie în creştere din 1996 -, alimentele grase, sărate şi dulci continuă să ocupe un loc destul de mare în alimentaţie’, potrivit doctorului Thanh Le Luong, director general al INPES.

Trebuie făcute eforturi pentru promovarea recomandărilor nutriţionale, mai ales în ceea ce priveşte produsele lactate, feculente şi carnea. Numărul persoanelor care au consumat produse bio cel puţin o dată în cursul ultimelor cincisprezece zile a urcat de la 6,2%, în 1996, la 18,3%, în 2002 şi 38%, în 2008. Un punct negativ pentru francezi este faptul că au consumat mai multe produse zaharoase (75,2%) în 2008 decât în 1996 (72%), rata consumului de băuturi dulci fiind în creştere (de la 19,5% la 22%). Această rată ajunge chiar la 43,6% la adolescenţii cu vârste cuprinse între 12 şi 17 ani.

Citeste si:  Câștigurile firmei Total cresc în al patrulea trimestru, după lovirea pandemiei

Structura meselor, încă articulată în jurul celor 3 momente ale zilei, s-a simplificat, potrivit studiului. Dejunul şi cina sunt mai simple, de la trei la două feluri de mâncare la dejun şi de la două la un fel la cină. Luatul mesei de unul singur este un fapt tot mai des întâlnit, ceea ce este o evoluţie sociologică explicată prin creşterea numărului de familii monoparentale.

Televizorul este tot mai prezent în timpul meselor, ceea ce poate conduce la dezechilibre ale comportamentului alimentar. O persoană din cinci se uită la televizor în timpul micului dejun, una din trei în timpul dejunului (31,1%), una din două, în timpul cinei (49,8%). Dar raporturile cu membrii familiei sau cu prietenii rămân determinante, mai ales când este vorba de c ina în familie sau cu prietenii, afirmă peste opt din zece francezi, potrivit INPES.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Consent management powered by Real Cookie Banner