România poate primi 3,3 miliarde de euro de la FMI şi Comisia Europeană

România poate primi 3,3 miliarde de euro de la Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană (CE), în urma încheierii cu succes a misiunii de evaluare efectuate la Bucureşti de reprezentanţii principalilor finanţatori externi care susţin pachetul de sprijin pentru ţara noastră: FMI, CE şi Banca Mondială.

Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România, a precizat că FMI va elibera tranşele 3 şi 4, în valoare totală de 2,3 miliarde de euro şi va ‘permite ca jumătate din aceşti bani să intre în contul asigurărilor sociale, iar cealaltă să meargă către BNR, pentru acoperirea deficitului bugetar’, urmând ca banii să ajungă în România până la finele lunii februarie.

Comisia Europeană va debloca următoarea tranşă din împrumutul acordat, de un miliard de euro, în luna martie, a declarat la rândul său Fabienne Ilzkovitz, arătând că România a făcut progrese în mai multe domenii. ‘Concluziile sunt pozitive. Acum ne întoarcem la Bruxelles şi vom debloca următoarea tranşă aşa cum a fost programat, în luna martie’, a spus Ilzkovitz.

Singura, Banca Mondială nu va discuta acum eliberarea celui de-al doilea împrumut pentru România. Într-un comunicat al Băncii se precizează că o misiune a acesteia va veni la Bucureşti, după ce vor fi adoptate legile privind salarizarea unitară, reforma în domeniul pensiilor, precum şi al sănătăţii, educaţiei, asistenţei sociale şi în sectorul financiar.

FMI a constatat că în 2009 România a înregistrat o scădere de -7 la sută a PIB-ului şi un deficit bugetar cash de -7,3 la sută şi a apreciat că în 2010 se va resimţi o uşoară creştere economică din primul trimestru, dar aceasta va fi mai consistentă în partea a doua a anului şi va atinge 1,3 la sută. Deficitul bugetar se va reduce la -5,9 la sută şi FMI şi CE au apreciat că structura bugetului pe 2010 va permite atingerea acestei ţinte, considerată cheia, care a dus la încheierea evaluării cu propunerea ca Boardul FMI şi CE să accepte eliberarea tranşelor pentru România.

Citeste si:  Patru români pleacă duminică să cucerească cel mai înalt vulcan din lume (6.893 m)

Referitor la pieţele financiare, Franks a spus că s-au constatat recent grade mari de risc pe pieţele româneşti, în lunile noiembrie şi decembrie 2009, însă acestea au revenit la condiţii mai bune, date fiind certitudinile politice la care s-a ajuns în ultimul timp.

Totodată, şeful misiunii FMI a remarcat un interes crescând al investitorilor străini pentru economia românească, însă, în opinia sa, „va mai dura ceva timp până când acest lucru se va simţi la nivelul economiei„.

În ceea ce priveşte rata inflaţiei înregistrată de România, Franks a admis că BNR „a ratat cu o marjă foarte mică obiectivul de inflaţie pe 2009”.

Scăderea puterii de cumpărare nu ar trebui să împiedice relansarea economică a României, deoarece motorul acesteia ar trebui să fie exporturile, nu cererea internă, a declarat Jeffrey Franks.

„Ştim că România este una dintre cele mai sărace ţări din Uniunea Europeană. Dacă scad lefurile, scade şi puterea de cumpărare şi se diminuează cererea internă, dar motorul relansării economice a României trebuie să fie exporturile, nu satisfacerea cererii interne”, a explicat şeful misiunii FMI pentru România, care a apreciat că pentru reducerea sărăciei, trebuie echilibrat bugetul la pragul de -5,9 la sută.

Citeste si:  Românii au, în medie, 630 de euro în conturile de pensii private obligatorii

Una dintre problemele României în 2010 va fi creşterea şomajului în prima parte a anului, pe ansamblu putându-se ajunge la un număr de un milion de şomeri, a estimat Jeffrey Franks. Fondul Monetar Internaţional nu impune guvernului român câţi salariaţi din sectorul bugetar să disponibilizeze, a subliniat el. „FMI a convenit cu guvernul român că este necesar ca ponderea costurilor cu salariile angajaţilor din sistemul de stat să scadă de la nouă la şapte la sută. Acest rezultat se poate obţine, fie prin reducerea lefurilor bugetarilor, fie prin disponibilizarea unui număr de salariaţi. Guvernul român a optat pentru o combinaţie între aceste metode. FMI nu impune, nici ce metodă să aleagă, nici câţi salariaţi să disponibilizeze”, a precizat Jeffrey Franks.

România a încheiat în 4 mai 2009 un Acord Stand-By cu FMI, în baza căruia are dreptul să obţină un împrumut în valoare de 12,9 miliarde de euro. Împrumutul se acordă în opt tranşe, într-un interval de 24 de luni. Concomitent, România a obţinut un împrumut de 5 miliarde de euro de la Comisia Europeană.

De asemenea, Banca Mondială acordă trei împrumuturi în cadrul Programului pentru Politici de Dezvoltare, în valoare totală de un miliard de euro. Alţi finanţatori internaţionali mai acordă României încă un miliard de euro. Până în prezent, România a încasat 6,9 miliarde de euro de la FMI, 1,5 miliarde de euro de la CE şi 300 de milioane de la Banca Mondială.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Consent management powered by Real Cookie Banner