SUA, ţintă deosebită a teoriilor revizioniste

De la atentatele din 11 septembrie 2001, teoreticienii complotului au găsit din nou o pâine bună de mâncat. La 9 ani de la atentatele de la World Trade Center, vânarea lui Ben Laden este considerată o prioritate de liderii americani, care caută o portiţă de ieşire pentru războiul din Afganistan.

Tentativa de atentat împotriva cursei Amsterdam-Detroit a unui tânăr nigerian, pe 25 decembrie, a readus în actualitate Al-Qaida, arată cotidianul francez Le Figaro.
Însă, din 11 septembrie 2001, un singur lucru nu s-a schimbat: persistenţa tezelor revizioniste, care contrazic versiunea oficială a evenimentelor. Mai solide decât Al-Qaida şi mai neclintite decât Ben Laden, ele s-au transformat într-o credinţă colectivă care atinge mediile de pe toate continentele şi rezistă, precum buruienile, la orice tratament, potrivit ziarului menţionat.

Adepţii tezelor conspiraţioniste consideră că CIA, evreii şi companiile petroliere ar fi la originea atentatelor. În plus, Administraţia americană ar fi fost la curent cu atacurile, dar n-a ăcut nimic pentru a-şi justifica planul de a cuceri Orientul Mijlociu. Persistă ideile celor care spun ca Turnurile Gemene s-ar fi prăbuşit din cauza explozivilor, a unei rachete americane, că Pentagonul n-ar fi fost lovit de un avion şi că niciun avion nu s-ar fi prăbuşit în Pennsylvania.

După ce a vândut 200.000 de exemplare din cartea sa, intitulată ‘Îngrozitoarea impostură’, tradusă în 28 de limbi, fruntaşul revizioniştilor francezi asupra evenimentelor din 11 septembrie, Thierry Meyssan, directorul reţelei Voltaire, a scris o urmare, ‘Pentagate’. Pe Internet, asociaţiile răsar ca ciupercile. Mişcarea (americană) pentru adevărul despre 11 septembrie 2001 reuneşte astăzi cam o sută de site-uri, vinde tricouri, editează DVD-uri, organizează conferinţe în lumea întreagă.

Citeste si:  Doi tineri au fost arestaţi pentru că s-au sărutat în postul Ramadanului

De 9 ani, zonele de influenţă ale tezelor negaţioniste sunt mai mult sau mai puţin aceleaşi: lumea musulmană în general, Rusia, fostele ţări comuniste, America Latină şi câteva state izolate, ca Franţa şi Germania. ‘Cartea teoriilor revizioniste se alătură perfect celei a antiamericanismului în lume’, explică Claude Moniquet, preşedintele Centrului European pentru Informaţii Strategice şi Securitate (ESISC), cu sediul la Bruxelles. Preşedintele iranian, Mahmud Ahmadinejad, şi cel venezuelean, Hugo Chavez, au susţinut aceste teorii în discursurile lor oficiale.

Ajutate de efectul amplificator al Internetului, tezele revizioniste sunt alimentate constant de simpatizanţi. ‘Popularitatea lor este în permanenţă alimentată de noi argumente’, spune sociologul Gerald Bronner, care a consacrat două lucrări acestei probleme.
Aceste teorii prind foarte bine şi fiindcă sunt greu de demontat. ‘Argumentele par mereu foarte convingătoare. Trebuie să fii şi inginer, şi fizician, şi pilot pentru a le putea distruge. Bazate pe un efect de dezvăluire satisfăcător pentru minte, miturile conspiraţioniste răspund şi dorinţei noastre de a înţelege lumea.’

Teorii ale complotului au existat întotdeauna. Printre cele mai cunoscute figurează asasinarea lui John F. Kennedy, în 1963, care ar fi fost pusă la cale de Cuba, URSS sau CIA, Protocoalele Înţelepţilor Sionului, un document fals care ar fi fost un plan evreiesc de cucerire a lumii, fabricat de poliţia secretă a ţarului rus Nicolae al II-lea. Mai recent, teoriile conspiraţioniste s-au ocupat de Sida, care ar fi fost creată de CIA, şi de moartea Dianei (Lady Di), care ar fi fost asasinată de serviciile secrete britanice.

Citeste si:  Spania, un aliat important al SUA în primirea deţinuţilor de la Guantanamo

‘Tezele conspiraţioniste corespund unor cicluri conjuncturale. În secolele XIX, XX şi XXI, asistăm la o adevărată cultură a opoziţiei şi a complotului’, spune cercetătoarea Nathalie Bastin. Ele evoluează în funcţie de epocă. Limitate multă vreme la o ţară sau o regiune, miturile au devenit mondiale şi au trecut graniţele. ‘Concentrate în trecut pe minorităţi (evrei, ţigani, francmasoni), ele se polarizează acum pe un nou actor, Statele Unite, care reprezintă forţa principală, expresia puterii occidentale’, explică Gerald Bronner.

Sociologul cons ideră că perioada contemporană este deosebit de favorabilă dezvoltării lor. ‘Există în societăţile noastre occidentale o condamnare a discursului oficial şi o suspiciune generalizată a expertizei şi a inovaţiei ştiinţifice’, precizează el. Sunt două particularităţi la care se adaugă dezvoltarea ideilor ‘anticapitaliste’ şi ‘liberalizarea pieţei cunoaşterii’, cu explozia radioului, televiziunii şi generalizarea Internetului.

‘Este tot mai dificil să ascunzi lucrurile şi comploturile. Dar, paradoxal, cum totul se află în cele din urmă, inclusiv minciunile, se dezvoltă sentimentul că suntem minţiţi’, spune Gerald Bronner. Sociologul întrevede astăzi un alt mare mit asociat datei de 11 septembrie: ‘precauţionismuľ, adică principiul precauţiei împinse la maximum, încheie cotidianul francez Le Figaro.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Consent management powered by Real Cookie Banner