EUR
4,84 RON
(-0.02%)
USD
4,25 RON
(+0.3%)
GBP
5,32 RON
(+1.16%)
CHF
4,53 RON
(+0.11%)
BGN
2,47 RON
(-0.07%)
BYN
1,76 RON
(+0.36%)
CAD
3,13 RON
(+0.71%)
RSD
0,04 RON
(-0.02%)
AUD
2,96 RON
(+0.6%)
JPY
0,04 RON
(+0.34%)
CZK
0,18 RON
(+0.17%)
INR
0,06 RON
(+0.68%)

Proiectul Roşia Montană rămâne pe loc până la prezentarea unui certificat de urbanism valabil

Ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely, a declarat luni (1 februarie 2010) că până când nu va exista un certificat de urbanism valabil, proiectul Roşia Montană nu va merge mai departe.

Şeful de la Mediu a arătat că există o hotărâre definitivă şi irevocabilă a Curţii de Apel cu privire la nulitatea certificatului de urbanism pentru Roşia Montană Gold Corporation şi, „până când nu există un certificat de urbanism valabil, nu putem merge mai departe”.
În opinia ministrului, nu este permis să fie uitat dezastrul ecologic fără precedent de acum zece ani de la Baia Mare, produs prin deversarea în Tisa şi Dunăre a peste 100 de tone de cianuri şi metale grele, şi trebuie făcut tot posibilul ca o asemenea catastrofă ecologică să nu se mai repete.

Laszlo Borbely a subliniat că nici până astăzi cei responsabili pentru accident nu fost traşi la răspundere, nici penal şi nici contravenţional. „Totuşi, statul român are de plătit Ungariei despăgubiri în valoare de 100 de milioane de dolari, deşi exploatarea minieră era una privată”, a atras atenţia directorul organizaţiei de mediu „Salvaţi Delta”, Costel Popa.

Luni, mai multe organizaţii ale societăţii civile, alături de ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely, au comemorat un deceniu de la dezastrul ecologic de la Baia Mare, pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la riscurile folosirii cianurii în exploatările miniere.
La 30 ianuarie 2000, digul iazului de decantare de la mina Aurul (deţinută de compania australiană Esmeralda) s-a rupt şi aproximativ 100.000 metri cubi de apă cu cianură şi metale grele au ajuns în râul Săsar, iar apoi în Tisa şi în Dunăre.

Bazinul Tisei era considerat ca fiind unul dintre cele mai curate din Europa, adăpostind cel puţin 20 de specii protejate de peşte. În urma accidentului, mii de tone de peşte au murit în România şi Ungaria. De asemenea, nenumărate păsări şi mamifere au murit mâncând peşte otrăvit, iar terenurile şi fântânile localnicilor din apropierea iazului au fost otrăvite.

La patru săptămâni de la accident, urme de cianură au fost identificate şi în Delta Dunării, respectiv la 2.000 de kilometri distanţă de locul deversării. Conform estimărilor oficiale, au fost necesari cinci ani pentru repopularea cu peşte a râurilor afectate şi vor fi necesari încă 10 ani pentru refacerea totală a florei şi faunei.
Potrivit raportului Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), breşa din digul lacului de decantare a fost provocată de o combinaţie de factori: deficienţe de operare şi de întreţinere a iazului şi ploi abundente.

„Cantitatea de cianură care a ajuns în mediu în urma accidentului ar fi fost suficientă pentru a omorî un miliard de oameni. Accidentul cu cianuri din 30 ianuarie 2000 de la Baia Mare este cunoscut ca un al doilea Cernobîl, din cauza impactului devastator pe care l-a avut asupra mediului’, au arătat organizaţiile de mediu participante la comemorare. Ministrul Mediului a spus, luni, că va avea miercuri o serie de discuţii cu ONG-urile de mediu, iar cât de curând va face o vizită la Roşia Montană.

La jumătatea lunii ianuarie, Laszlo Borbely a anunţat constituirea, la nivelul Ministerului Mediului şi Pădurilor, a unei comisii speciale pentru proiectul de la Roşia Montană. Compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) şi-a propus să extragă, timp de 16 ani, aproximativ 300 de tone de aur şi 1.400 tone de argint de la Roşia Montană, în cadrul procesului tehnologic urmând a fi folosită, zilnic, o cantitate de 40 de tone de cianură.
RMGC este înfiinţată în anul 1997, având ca acţionari compania minieră de stat Minvest Deva (19,3 la sută), firma canadiană Gabriel Resources (80 la sută). Alţi acţionari minoritari deţin 0,7 la sută, potrivit site-ului companiei.

Citește și
1 Comentariu
  1. L.P. spune

    Nici n-ar avea cum altfel. Ei pot supune avizarii acest proiect doar in baza unui certificat de urbanism. Doar ca e ca la prosti. Li s-a facut contract de concesiune si au licenta de exploatare; au avut si un certificat de urbanism care a fost anulat de instanta. Si colac peste pupaza toate astea dureaza de aproape 10 ani…Romania plai de dor!!

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata