Visul american spulberat privind Luna

0

Ales cu mandatul de a găsi noi orizonturi pentru visul american, Barack Obama renunţă la proiectul revenirii pe Lună, cu alte cuvinte de creare de baze permanente de unde să se lanseze explorarea umană până la limitele extreme ale Sistemului Solar.

Cu un buget împovărat de datorii în valoare de 1,35 trilioane de dolari, un deficit public de 9,2 din PIB şi perspectiva unor noi goluri în casele de bani federale destinate să se deschidă în următoarele luni, preşedintele american este constrâns să sacrifice programul „Constellation”, imaginat de predecesorul său, George W. Bush, renunţând să mai meagră pe urmele lui John F. Kennedy pentru a împinge America spre frontiera cea mai pasionantă, scrie la Stampa.

Aceasta înseamnă că următoarea fiinţă umană care va merge pe Lună va fi probabil un chinez, având în vedere imensele investiţii pe care le face în prezent Beijingul pentru a viza această ţintă. Pasul înapoi este o decizie amară pentru Obama, care în campania electorală a afirmat că vrea să le permită noilor generaţii de americani să-şi „urmeze liber propriile vise” şi care a fost comparat de Ted Kennedy cu fratele său John, tocmai pentru „îndrăzneala” viselor sale.

Obama a asigurat în repetate rânduri că el crede în utilitatea explorării umane a Sistemului Solar pentru a promova cercetarea ştiinţifică iar în luna mai şi-a dezvăluit pasiunea personală faţă de spaţiul cosmic, chemându-i în Biroul Oval pe astronauţii de la bordul misiunii Atlantis şi vorbind cu ei ca între vechi prieteni. Probabil că pentru Obama a fost şi mai dificilă confirmarea unei idei de program spaţial care pentru prima dată răstoarnă relaţia dintre NASA şi companiile private.

Dacă până acum Agenţia spaţială a SUA era un lider absolut în proiectele privind vectori, cercetare şi astronauţi, acum însă cârma pare destinată să treacă în mâinile a circa unei duzini de grupuri precum SpaceX, fondată de creatorul lui PayPal Elon Musk, Orbital Sciences, inaugurată în 1982, şi Virgin Galactic a lui Richard Branson, pionierul neînfricat al turismului în cosmos de la pista sa din deşertul Mojave.

Acestea vor fi companiile private care vor realiza în „outsourcing” rachete, navete şi alte programe spaţiale, pe care apoi NASA şi le va însuşi, sperând astfel că economisească cât mai mult din banii contribuabililor.

Imaginea unui preşedinte democrat, un susţinător tenace al gândirii neokeynesiane privind rolul statului în economie, care decide redimensionarea rolului statului în cercetarea spaţială în avantajul unor privaţi – aşa cum ar fi făcut un lider republican adept al lui Milton Friedman – este destinată să-l marcheze pe Obama drept fotografie a dificultăţilor spre care se îndreaptă administraţia sa după nici măcar 13 luni de muncă.

Cu atât mai mult cu cât cei care plătesc preţul acestei opţiuni sunt miile de angajaţi ai NASA – pepiniera tradiţională de voturi democrate – începând cu baza de la Cape Canaveral, în Florida, un stat smuls cu mult efort de la republicani, în campania prezidenţială din 2008.

Sacrificând interesele publice şi elanul kennedyan, Obama recunoaşte limitele ce constrâng America în 2010: pentru a înfrunta provocarea economiilor emergente agresive, superputerea trebuie în primul rând să-şi facă ordine în propriile finanţe şi până când acest lucru nu se va întâmpla va trebui să pună la sertar multe dintre visele pe care era obişnuită să le urmărească.

Pentru cei care îşi imaginau în lumea ştiinţifică că vor vedea curând un astronaut al NASA călătorind spre Marte sau prevedeau exploatarea solului lunar în căutare de noi carburanţi, este vorba de un „duş rece”. Rămâne de văzut care vor fi consecinţele abandonării noii misiuni-Luna.

Într-o ţară în care fiecare politician şi întreprinzător nu trebuie să economisească resurse dacă vrea să se afirme şi să aibă succes, silindu-se să transforme orice dificultate într-o oportunitate, este previzibil că vor exista alţi actori care să-şi însuşească obiectivul ambiţios al „Constellation”. Demonstrând eventual statului federal că nu trebuie să recurgi la banii contribuabililor pentru a reuşi să navighezi spre Saturn, conchide La Stampa.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.