Evoluţia rusă de mână cu primul McDonald’s din Moscova

0

Reţeaua americană de fast-food împlineşte 20 de ani de existenţă în Rusia; şi-a deschis primul local la Moscova cu puţin înainte de prăbuşirea URSS. Orice vizită la Moscova – cu atât mai mult alături de un moscovit – include o trecere obligatorie prin locul unde acum 20 de ani a fost inaugurat primul McDonalďs din ţară, în piaţa Puşkin.

A fost un adevărat eveniment şi mulţi îşi amintesc de cozile interminabile ale ruşilor care, dornici să guste din bunătăţile occidentale, au rezistat eroic la 31 ianuarie 1990, la temperaturi de minus zero grade, notează ziarul ABC.

Lanţul de fast-food celebru în întreaga lume, regele planetar al mâncărurilor rapide, a împlinit două decenii în capital rusă amintind că inaugurarea sa a atras peste 30.000 de curioşi. A fost cu câteva zile înainte de desfiinţarea Uniunii şi a Războiului Rece. ‘În ajunul deschiderii am avut un coşmar, am visat că nu a venit nimeni’, spune cofondatorul său George A. Cohon, fost director la McDonalďs Canada, amintindu-şi de problemele pe care le-a avut cu birocraţia sovietică până la inaugurare.

Aventura lui a început în 1976, când s-a gândit să deschidă un McDonald´s în perspectiva Jocurilor Olimpice de la Moscova din 1980. Dar invazia Afganistanului în 1979 şi boicotarea occidentală a Jocurilor Olimpice i-au zădărnicit visul timp de un deceniu. Douăzeci de ani mai târziu, Rusia este piaţa cea mai profitabilă a McDonalďs din Europa, cu 950.000 din cei 12,9 milioane de clienţi zilnici ai continentului.

Atunci când compania a intrat pe piaţa sovietică a fost nevoită să-şi găsească materia primă contactând agricultori precum Viktor A. Semenov, care creştea salată la o cooperativă de stat din afara capitalei. Când un reprezentant al McDonalďs l-a întrebat dacă poate să-i vândă câteva lăzi pe săptămână, Semenov a ţinut mult la preţ spunându-i adjunctului său: ‘Câte localuri McDonalďs sunt în Occident?

Vinde-le salata la preţul cel mai mare. Este noua noastră strategie’, a ordonat agricultorul.
Între timp lucrurile s-au schimbat, iar compania nu mai este nevoită acum să-şi fabrice produsele pe care le utilizează în localurile din Rusia, inclusiv cele pe care le producea la o fermă din apropierea Moscovei – McComplex – construită înainte ca reţeaua să-şi deschidă primul local. În aproape întreaga lume McDonalďs îşi cumpără ingredientele de la faţa locului.

Dar în Uniunea Sovietica nu existau companii private care să poată furniza cele 300 de produse necesare acestor localuri. Astfel încât aproape totul, de la cartofii prăjiţi, la umplutura plăcintelor cu mere, trebuia produsă în fabricile din apropiere. McDonalďs este întotdeauna considerat un bun barometru pentru a şti care este nivelul de trai în cele 118 ţări în care operează.

În ultimii 20 de ani, au înflorit atâtea companii private în Rusia încât reţeaua poate cumpăra acum toate produsele pe care le foloseşte fără să fie obligată să le mai fabrice. Mai concret 80% din ingredientele care se perindă prin localurile McDonalďs provin din afaceri private, spre deosebire de ceea ce se întâmpla în 1990, când trebuia importat 80%.

Precum castraveciorii produşi acum la ferma lui Anatoly M. Revyakin, toate ingredientele au ieşit din linia de producţie a McComplex şi vin de la societăţi din diferite colţuri ale ţării. Dulciurile se produc încă la McComplex, de o companie străină.

‘Obiectivul nostru este să cumpărăm societăţi independente’, spune Jim Skinner, unul din reponsabilii companiei. Un exemplu este Revyakin, care în 1990 muncea pământul iar acum este regele castraveţilor în Rusia, după ce s-a ocupat de liniile de producţie ale McComplex şi a vândut produsul la trei reţele de restaurante. La 20 de ani de la venirea companiei care l-a făcut bogat acest agricultor are încasări anuale de 2 milioane de dolari. Şi salatele lui Semenov au înflorit.

Compania lui se numeşte Belaya Dacea şi lucrează cu lanţurile din străinătate după primul său contract cu McDonalďs, mai ales după venirea în ţară a supermarketurilor în stil occidental, incluzând camerele frigorifice unde puteau fi depozitate cele 150 de tipuri de salată împachetate de acest magnat rus al salatelor.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.