Problema transnistreana s-ar putea “dezgheţa”: sprijinind Chişinăul, Kievul îşi urmăreşte de fapt propriile obiective

0

Prima bornă de demarcare a frontierei, instalată la 29 ianuarie de miniştrii de externe ai Ucrainei şi Republicii Moldova, Piotr Poroşenko şi Iurie Leancă, pe sectorul transnistrean al graniţei moldo-ucrainene, s-ar putea transforma în simbolul dezgheţării acestui conflict regional, notează cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta.

Totodată, în ultimii 10 ani, între participanţii şi părţile interesate ale conflictului transnistrean s-au acumulat o mulţime de pretenţii, iar încercarea de a tăia nodul gordian al problemelor prin trasarea liniei de demarcare în regiune ar putea duce la o nouă confruntare.
Toate aceste probleme au fost discutate la 1 februarie, la Kiev, de premierii moldovean şi ucrainean, Vlad Filat şi Iulia Timoşenko. În decembrie anul trecut, la Kiev sosise pentru consultaţii o delegaţie transnistreană, în frunte cu pretinsul preşedinte al republicii separatiste, Igor Smirnov.

Potrivit unor surse de informaţie din cadrul diplomaţiei ucrainene, ‘oaspeţii au rugat ca lucrările de demarcare să nu fie forţate înainte de determinarea parametrilor de reglementare a relaţiilor dintre Republica Moldova şi Transnistria’, cu atât mai mult cu cât nu a fost prevăzut un mecanism de participare a Tiraspolului la negocierile dintre Kiev şi Chişinău, iar în opinia liderilor transnistreni trasarea în zonă a liniei de demarcare reprezintă o încercare de a institui o blocadă asupra Transnistriei şi de lichidare a republicii.

Autorităţile ucrainene nu au afişat negocierile cu partea transnistreană, chiar dacă surse ale Nezavisimaia Gazeta afirmă că a fost găsită o soluţie de compromis: Kievul s-a obligat să traseze linia de demarcare doar pe teritoriul ucrainean, fără a trece graniţa Transnistriei.
Partea ucraineană nu a dorit să renunţe cu totul la această demarcare, invocând în sprijinul acestei decizii planificata semnare a acordului privind zona de comerţ liber cu UE, semnare care depinde inclusiv de reglementarea problemelor frontaliere cu ‘regiuni problematice’ concrete.

Potrivit cotidianului rus, prima bornă de demarcare i-a activizat pe toţi participanţii procesului de reglementare transnistreană. Transnistria i-a solicitat Rusiei să-şi majoreze contingentul militar în regiune până la 2.400 de persoane şi să reia funcţionarea escadrilei de elicoptere. La rândul lor, autorităţile moldovene au solicitat OSCE, UE şi SUA ajutor în vederea ‘democratizării şi demilitarizării regiunii transnistrene’.

Într-un interviu acordat Voice of American, secretarul de stat american Hillary Clinton a declarat că ‘disputele teritoriale dintre România şi Republica Moldova şi prezenţa trupelor ruseşti pe teritoriul moldovean constituie motive de îngrijorare’. Clinton a subliniat că SUA pun în fruntea priorităţilor grija pentru populaţie şi de aceea invită Republica Moldova să devină participant al programului Compact al Millennium Challenge Corporation (MCC).

Toate aceste aspecte au fost discutate, la 1 februarie, de preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, şi reprezentantul pentru conflicte nesoluţionate al preşedintelui în exerciţiu al OSCE, Bolat Nurgaliev. În aceeaşi zi, premierul moldovean Vlad Filat s-a deplasat la Kiev, pentru negocieri cu omologul său ucrainean Iulia Timoşenko.

Motivul formal al vizitei l-a constituit semnarea a două documente-anexe la Acordul privind recunoaşterea reciprocă a drepturilor şi reglementarea raporturilor de proprietate, din 11 august 1994, şi la Acordul privind colaborarea în domeniul politicilor de tineret. Partea ucraineană comentează în mod rezervat rezultatele negocierilor cu Chişinăul, însă Filat a declarat la Kiev că rolul Ucrainei în reglementarea transnistreană este unul ‘important şi decisiv’.

Filat şi Timoşenko au ajuns la concluzia că actualul format de reglementare (Chişinău şi Tiraspol ca părţi aflate în conflict; Rusia şi Ucraina ca ţări-garante a stabilităţii în regiune; OSCE – mediator, iar UE şi SUA – observatori) este optim. Însă, după cum afirmă surse apropiate negocierilor, impresia de înţelegere şi cooperare deplină dintre partea ucraineană şi cea moldoveană este una înşeletoare.

În realitate, Ucraina are serioase pretenţii teritoriale faţă de Republica Moldova, subliniază Nezavisimaia Gazeta, amintind de acordul moldo-ucrainean ratificat în urmă cu zece ani şi care prevedea un schimb de teritorii.
Potrivit respectivului acord, Republica Moldova trebuia să obţină o parte din malul Dunării şi 24 de hectare de teren, care ar fi asigurat ieşirea republicii la Marea Neagră, iar Ucraina – o parte din terenul pe care trece drumul auto Odesa-Reni.

După cum subliniază cotidianul rus rus, partea ucraineană şi-a respectat promisiunea, în timp ce Chişinău – nu. În loc să-şi onoreze obligaţiile, Republica Moldova ‘formulează noi pretenţii: cum ar fi alocarea suplimentară a 1,5 hectare în zona terminalului petrolier Giurgiuleşti, care să-i permită finalizarea lucrărilor’, a declarat şeful Comisiei parlamentare ucrainene pentru probleme internaţionale, Oleg Bilorus.

Rada Supremă a Ucrainei a decis să analizeze în mod detaliat această problemă, imediat după alegerile prezidenţiale din 7 februarie. Preşedintele parlamentului, Vladimir Litvin, nu exclude posibilitatea ca deputaţii să se adreseze MAE al ţării în vederea denunţării acordului semnat în 1999, parlamentarii ucraineni fiind preocupaţi şi de aspectul ecologic al terminalului petrolier construit de partea moldoveană la Giurgiuleşti.

Pentru Chişinău problema se complică prin faptul că actuala demarcare a frontierei urmează să treacă tocmai prin regiunea problematică. Acest lucru a constituit principalul motiv al deplasării de urgenţă a lui Vlad Filat la Kiev.
Premierul moldovean l-a asigurat pe omologul său ucrainean că ‘în viitorul apropiat toate problemele dintre cele două state vor fi rezolvate’. Filat a spus că noua putere de a Chişinău şi-a trasat drept obiectiv prioritar ‘stabilirea unor relaţii de parteneriat strategic cu Ucraina’.

De altfel, toate problemele acute rămân deocamdată deschise, iar partea ucraineană poate în orice moment să facă un pas înapoi, deoarece demarcarea graniţei se face de o singură parte, subliniază cotidianul moscovit.
Toate părţile implicate consideră că, indiferent cine ar deveni preşedinte al Ucrainei – Iulia Timoşenko sau Viktor Ianukovici – poziţia Ucrainei în regiune va rămâne neschimbată: niciun lider ucrainean nu va acţiona în dauna intereselor naţionale.

Politologii subliniază că Ucraina are la rândul său o serie de teritorii instabile, cum ar fi Crimeea sau unele regiuni din vestul ţării, şi de aceea, în problema reglementării transnistrene, Kievul va continua să pună în prim plan integritatea teritorială a Republicii Moldova.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.