Kelemen Hunor promite o politică publică în domeniul bibliotecilor şi o strategie pentru digitalizarea culturii

1

Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Hunor Kelemen, se va întâlni la sfârşitul lunii februarie-începutul lui martie 2010, cu reprezentanţi ai Asociaţiei Naţionale a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România (ANBPR), pentru a discuta pe marginea legii bibliotecilor şi promite demararea unui strategii pentru implementarea, în 2011, a unui proiect de digitalizare a culturii.

„Trebuie să facem o strategie, să vedem dacă în acest an putem amenda legea (n.r. – legea bibliotecilor din 2002), dar nu aş vrea să mă apuc de amendamente înainte de a discuta cu breasla. (…) O ofertă foarte bogată ar însemna şi o atractivitate.
O bibliotecă publică, şi în satul cel mai mic, va deveni un centru, un loc unde omul se duce cu plăcere, unde, în afară de o carte, un document, poate să găsească şi altceva”, a spus Hunor Kelemen joi (4 februarie 2010), cu prilejul unei dezbateri privind programul Biblionet, găzduită de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN).

Programul Biblionet este un parteneriat între Fundaţia International Research & Exchanges Board (IREX), Fundaţia EOS (Educating for an Open Society), MCPN, ANBPR şi bibliotecile publice româneşti, ce îşi propune să asigure accesul la informaţie prin introducerea tehnologiei moderne în bibliotecile publice.
La dezbaterea de la MCPN au fost prezenţi, alături de ministrul Culturii, şi Deborah Jacobs – director Global Libraries Initiative (Fundaţia Bill & Melinda Gates), Paul -Andre Baran – director al programului Biblionet, Doina Popa – preşedinte ANBPR, dar şi bibliotecari din Bucureşti şi din alte oraşe al ţării.

Temele de discuţie au pornit de la modalităţile prin care bibliotecile publice pot fi modernizate spre a atrage, astfel, cât mai mulţi utilizatori, în contextul în care în România, doar un procent de 10% din populaţie merge la bibliotecă.
Deborah Jacobs a vorbit despre nevoia ca bibliotecile publice să se reinventeze, dar şi despre modul în care bibliotecarul trebuie să facă cunoscute serviciile de care un utilizator poate să beneficieze.

„Bibliotecile publice, imediat după Revoluţie, au suferit extrem de mult. Au trecut printr-o perioadă dificilă atât din punct de vedere financiar cât şi al resurselor umane. Bibliotecarii au fost cei care au reuşit să ţină în viaţă biblioteca publică.
Ce putem face? O politică publică foarte coerentă şi să regândim rolul bibliotecilor publice în comunităţile locale, mai ales în comune şi în oraşele mici, acolo unde nu există universităţi, dar nu mai putem gândi rolul bibliotecilor aşa cum au fost până în 90”, a spus ministrul Culturii.

El a mai precizat că se va face un program de digitalizare a culturii şi că se vor relansa achiziţiile pntru biblioteci, în contextul în care acest lucru nu a fost posibil anul trecut şi în condiţiile în care s-au pierdut bani care ar fi trebuit să vină de la Loteria Română. Cât priveşte digitalizarea culturii, ministrul s-a declarat adeptul unui parteneriat public – privat în acest sens.

„MCPN are o bază de date la CIMEC, dar aceasta se referă la monumente istorice, la arheologie, la moştenire culturală, dar eu, când vorbesc de digitalizare, mă refer în primul rând la creaţia contemporană. În 2010 vreau să avem gata strategia, să putem demara anul viitor acest proiect”, a spus Kelemen.
Rata scăzută de înnoire a colecţiilor, lipsa spaţiilor adecvate a unor bibliotecari specializaţi sau chiar politizarea în acest domeniu au fost doar câteva dinte problemele semnalate de bibliotecari.

Ministrul Culturii a dat însă asigurări că se va lucra pe legea bibliotecilor şi că va dori ca ea să nu fie una facultativă, introducându-se, de asemenea, sancţiuni pentru cazurile în care această lege nu va fi respectată. El a mai menţionat că prin finalizarea proiectului de refacere a sediului Bibliotecii Naţionale se încearcă recuperarea a ceea ce s-a pierdut în 20 de ani.

„La noi se mai trezesc unii să spună că acolo (n.r. – sediul Bibliotecii Naţionale) trebuie să mutăm Parlamentul. Deci, vedeţi cât de interesaţi sunt parlamentarii să intre în bibliotecă”, a mai spus ministrul. Programul Biblionet este una dintre cele mai importante investitţii pentru facilitarea accesului public la internet şi constituirea unui sistem durabil de biblioteci publice moderne în România.

Biblionet are o valoare totală de 26, 9 milioane de dolari, fiind finanţat de Fundaţia Bill & Melinda Gates şi derulându-se pe o perioadă de 5 ani, prin IREX. Din 22 decembrie 2009, toate cele 235 de biblioteci care au participat la prima rundă a programului Biblionet pun la dispoziţia utilizatorilor calculatoare cu acces public la internet.

În total, au fost livrate 994 de calculatoare, adică, în medie, câte patru pentru fiecare bibliotecă, în judeţele Bacău (20 de biblioteci, 89 de computere), Bihor (19 biblioteci, 84 de computere), Brăila (20 de biblioteci, 83 de computere), Constanţa (17 biblioteci, 91 de computere), Galaţi (20 de biblioteci, 97 de computere), Harghita (19 biblioteci, 87 de computere), Iaşi (20 de biblioteci, 99 de computere), Maramureş (20 de biblioteci, 100 de computere), Neamţ (20 de biblioteci, 99 de computere), Sălaj (20 de biblioteci, 91 de computere), Suceava (20 de biblioteci, 103 de computere) şi Vâlcea (20 de biblioteci, 103 computere).

Cea de-a doua rundă a programului a fost anunţată pe 25 noiembrie , iar în cadrul acesteia IREX va selecţiona 18 biblioteci judeţene, cu reţele de câte cel puţin 10 şi cel mult 20 de biblioteci publice locale (la nivel municipal, orăşenesc şi/sau comunal). În total, peste 300 de biblioteci publice locale vor deveni partenere ale programului Biblionet. Până în august 2010, programul va include peste 650 de biblioteci şi mai mult de 1.000 de bibliotecari vor urma cursuri de formare.

loading...
Citește și
1 Comentariu
  1. Monica spune

    mai nenicule,dar esti prost irmonfat sau nu stii care e practica internationala in regimul de vize si admisiei cetatenilor pe teritoriul national, sau pur si simplu esti influentat de sentimente, zi calda, sufocanta, randurile de la coada (ca vezi ca nu esti singur care vrea o viza). Si un sfat, nu fi unilateral in ceea ce afirmi sau infirmi.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.