Roşia Montană – Chemarea aurului din Carpaţi

4

Conflictul din jurul celei mai mari mine de aur a Europei a izbucnit iarăşi, ameninţănd, pe de-o parte, cu demolarea unui sat şi creând, pe de altă parte, perspectiva a noi locuri de muncă, scrie ziarul austriac Die Presse.

Pentru a face loc celei mai mari mine de aur din Europa urmează să fie doborâte vârfurile apropiate ale Carpaţilor iar văile învecinate umplute cu grohotiş, explica înfrigurat Cătălin Hossu, purtător de cuvânt al Roşia Montană Gold Corporation’ (RMGC). Hossu apreciază la şapte până la opt miliarde de dolari profitul ce urmează să fie scos din extragerea a 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint de către patronul corporaţiei.

El nu are nicio îndoială legat de realizarea proiectului, fiind absolut sigur că licenţa va fi acordată. Pe unii însă, acest proiect îi umple mai degrabă de groază decât de entuziasm. Fermierul Eugen David, care a lucrat 14 ani la mină, nu are nici o speranţă legat de vreo revigorare a mineritului din zonă de către societatea RMGC, el fiind convins că acest proiect poate fi realizat doar cu încălcarea tuturor legilor.

În această vale carpatică, situată la 110 kilometri sud de Cluj, extracţia aurului a început încă de pe vremea romanilor. În secolul al XVIII-lea, în perioada domniei împărătesei Maria Theresią Roşia Montană (Goldbach/Râul cu Aur cum se numea ea în germană, n.red.) a devenit cea mai profitabilă mină de aur a monarhiei habsburgice. Extracţiile de suprafaţă, introduse pe timpul României socialiste, s-au dovedit după schimbarea din 1989 puţin profitabile.

În 2006, mina deficitară, aparţinând companiei naţionale Minvest, a fost închisă. În 1997, concernul de stat a fondat, în calitate de partener mai mic al companiei canadiene Gabriel Resources, societatea RMGC.
În ciuda protestelor puternice, investitorul plănuieşte să scoată la lumină, printr-o exploatare de suprafaţă de dimensiuni încă necunoscute, cele mai mari rezerve de aur ale continentului. Pentru aceasta trebuie înlăturate nu doar 150 de milioane de tone de minereu de fier ci şi cea mai mare parte a celui mai vechi oraş al ţării.

Se împlinesc exact zece ani de când la mina de aur “Aurul” din Baia Mare, barajul de la bazinul de decantare a sterilului de flotaţie încărcat cu cianuri s-a fisurat, 100.000 de metri cubi de steril extrem de toxic revărsându-se în Tisa şi Dunăre şi provocând cea mai mare catastrofă ihtiologică din Europa de Est.
Deşi RMGC are în plan folosirea a 5.000 de tone de cianură anual, pentru spălarea aurului, purtătorul de cuvânt al societăţii exclude repetarea catastrofei de la Baia Mare, promiţând respectarea tuturor directivelor în materie, atât naţionale cât şi europene.

Sub presiunea justiţiei locale şi a UE, autorităţile de la Bucureşti au suspendat studiul de impact asupra mediului al controversatului proiect, din cauza a numeroase neajunsuri. De la depunerea jurământului de către noul guvern, investitorii simt din nou vânt la pupă iar asta nu doar din cauza preţului crescut al aurului, potrivit Die Presse.

Ministrul economiei, Adriean Videanu, anunţa astfel că se doreşte ca proiectul să fie pornit cât de curând posibil. Este ceea ce îşi doreşte şi minerul Ştefan Oprişa, de la închiderea minei viaţa devenind, conform spuselor sale, ‘monotonă şi săracă’.
85 la sută din locuitori sunt şomeri şi 95 la sută dintre ei sunt pentru noua mină, asigura el. În orice altă ţară investitorii sunt purtaţi în palmă doar în România li se pun beţe în roate, continua minerul, arătând că mineritul este tradiţia lor şi că îşi doresc în sfârşit să muncească, mina fiind singura soluţie.

Exodul din localitatea numărând altădată 3.500 de suflete nu a fost însă accelerat doar de închiderea ultimei mine de stat, acum patru ani. Peste 80 la sută din casele ce trebuie demolate au fost deja cumpărate de RMGC iar Hossu declara că nu are nici o îndoială că şi ultimele familii rămase se vor lăsa convinse să-şi vândă proprietăţile. Mina va crea în cei doi ani de lucrări de construcţie un total de 2.300 de locuri de muncă iar după începerea exploatării va oferi loc de muncă, timp de 16 ani, la un număr de 800 de angajaţi, promitea purtătorul de cuvânt al societăţii.

În caz că RMGC va primi licenţele, ocolind legile, se va crea un ‘precedent periculos’, crede însă un activist ecologist, care se teme de apariţia unor răni suplimentare în peisaj, dat fiind că există şi alte concerne care stau la pândă cu astfel de proiecte. Eugen David este decis să nu-şi vândă proprietatea, la fel ca şi alte 78 de familii.
În localitate, atmosfera este asemănătoare celei din Războiul rece, însă nu este pesimist, declara el. În 10 ani, în pofida unor investiţii masive, firma nu a reuşit să pună mina în funcţiune, speranţa sa fiind aceea ca ea să-şi piardă răbdarea şi să renunţe. Întrebat dacă el, un ţăran neînsemnat, poate să oprească cea mai mare mină de aur a Europei, David ridica sfidător din umeri spunând: ‘Dacă nu aş fi crezut asta aş fi renunţat demulť.

loading...
Citește și
4 Comentarii
  1. albaiulianul spune

    E interesanta parerea si pozitia cititorilor, nu editorialul ! Vedeti aici:
    http://www.capital.ro/articol/aur-cianura-si-ong-uri-131201.html

  2. Mike Vasi spune

    Oare in tara asta trebuie sa se fure totul?

  3. ola-lalalalalalla spune

    are dreptate „Vasi” !, dar a uitat ca mai e in joc si CFR MARFA recent falimentat de „intello rumanius”; vor veni „neanderpoliticus rumanius” ce vor transforma acesta societate acum falimentara intr-una prospera(cand a lasat-o „raposatul” aceasta era pe POZITIV, dealtfel si finantele Romaniei erau pe POZITIV…unde sa ajuns !); si mai e si AVIOANE CRAIOVA; PE SCURT: GENERATIILE VIITOARE NU VOR MAI BENEFICIA DE UN AER CURAT SI NICI DE BOGATIILE NATURALE ALE ACESTEI TARISOARE.,…….AR TREBUI O DICTATURA AR-MA-TA CELOR CE NU POT DA DOVEZI PRIVITOARE LA PROVENIENTA AVERILOR !

  4. alexnicolae spune

    un articol, copiat partial. Bai da in calitate de juranlist nu te poti documenta un pic, sa vorbesti cat costa dupa incheierae exploatarii intretinerea bazinelor de decantare, actiuni de ecologizare ? ce se intampla daca firma se va inchide dupa 5 sau 10 ani ? Cine va platii cheltuielile de ecologizare ? chiar credeti ca statul roman e capabil acum sa oblige o firma care ar castiga miliarde de dolari, sa cheltuiasca si pt mediu ? E clar ca toti sustinatorii se gandesc doar la spagi, la interes pe termen scurt! In toata lumea, zonele miniere sunt cele mai sarace ! Investiti in minerit, investiti in saracia voastra si a urmasilor vostrii! In Romania acum cativa ani cele mai sarace zone erau Valea Jiului, Baia Mare, Apuseni -zonele miniere ! Pentru o mina de suprafata trebuie doar cateva sute de oameni, marea majoritate foarte calificati!Si aia o sa vina din strainatate sau de la oras! Localnicii, cein din judet, vor scurma in pamant dupa coji de seminte ! Nici o fabrica de produse lactate, ferme, lanturi de hoteluri nu o sa vina in zona, pentru ca reclama ar fi > fabrica de lapte de langa cea mai mare explaotare cu cianuri din Europa !!! Cumparati !

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.