Europa nu se îndreaptă spre un colaps al populaţiei

0

Cunoscutul scriitor britanic de cărţi ştiinţifice Fred Pearce a descris în culori sumbre viitorul Europei, subliniind că, după peste şase secole de creştere continuă, populaţia Europei se află în scădere.

Potrivit acestuia, în condiţiile în care fiecare generaţie de europeni se reproduce cu doar o jumătate din numărul său, actuala tendinţă descendentă poate însemna startul unui colaps în rândul numărului europenilor, existând pericolul unei depopulări totale până în anul 2100.

Tomáš Sobotka, cercetător la Institutul pentru Demografie din Viena, este însă de altă părere. În paginile cotidianului britanic The Guardian, acesta explică cum, deşi, într-adevăr, se prognozează că Europa va experimenta un declin gradual al populaţiei sale, de la 72 de milioane de persoane la 691 de milioane, în 2050, după prognozele Naţiunilor Unite, iar declinul va continua probabil şi după 2050, cifrele nu se apropie de un colaps.

În plus, ratele fertilităţii în Europa sunt în prezent de peste 1,5 copii la o femeie. În condiţiile în care, pe termen lung, este necesară o rată de 2,1 pentru a înlocui populaţia, în absenţa migraţiei, fiecare generaţie europeană se reproduce la trei pătrimi din numărul său nu la jumătate. În unele dintre ţările europene mai bogate, rata fertilităţii este în jur de 2.

Pearce îl citează în sprijinul celor afirmate pe demograful Peter McDonald, care a calculat că dacă Italia rămâne la actualul nivel al fertilităţii va pierde 86 la sută din populaţie până la sfârşitul secolului, ajungând la 8 milioane de locuitori faţă de actuala cifră de 56 de milioane. De asemenea, Spania va pierde 85% dintre locuitori în aceleaşi condiţii, Germania 83%, iar Grecia 74%.

Sobotka a realizat însă un astfel de scenariu pentru Italia folosind datele legate de fertilitate pe 2007, atunci când rata fertilităţii era de 1,37. Potrivit acestor calcule, până în 2100 populaţia Italiei va ajunge la 23 de milioane, o cifră aproape de trei ori mai mare decât cifrele relatate de McDonald.
Pe de altă parte, Sobotka atrage atenţia că toate aceste scenarii rămân pură teorie de vreme ce ratele natalităţii sunt cunoscute ca fiind instabile, iar Europa va continua să primească imigranţi în următorii zeci de ani.

Spre exemplu, Spania, care a avut o rată scăzută a fertilităţii din anii ’80, s-a confruntat în ultmii 10 ani cu un val fără precedent de imigranţi şi, în consecinţă, cu o creştere graduală a ratei naşterilor. În pofida fertilităţii scăzute, populaţia Spaniei a crescut cel mai rapid în Europa, în ultimii 10 ani, de la 40 de milioane la 46 de milioane.

De asemenea, nu este nicio indicaţie, lâsând la o parte impacul de scurtă durată al recentei crize economice, că acest val de migraţie va înceta: din 2000, UE a înregistrat un câştig net de pe urma migraţiei de 15 milioane de persoane, mai mult decât în ultimele patru decenii anterioare luate împreună.

Pe de altă parte, vor exista ţări şi regiuni care vor suferi o depopulare pe termen lung ca urmare a fertilităţii scăzute şi a emigraţiei, combinaţia acestor factori fiind concentrată în Europa de Est, în special în estul Germaniei, în Bulgaria şi în Ucraina. De asemenea, populaţia Europei va continua să îmbătrânească, unii demografi prezicând că persoanele născute în primul deceniu al acestui secol vor atinge o vârstă medie de 100 de ani.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.