Politica revanşardă a României ar putea submina stabilitatea politică din sud-estul Europei

0

Analistul rus Zurab Todua apreciază, într-un amplu comentariu publicat în cotidianul de limbă rusă Nezavisimaia Moldova, editat la Chişinău, că preşedintele României nu a fost prea mulţumit de vizita sa în Republica Moldova, deoarece, în pofida primirii călduroase de care s-a bucurat Traian Băsescu din partea noii puteri de la Chişinău, pe străzile capitalei moldovene nu s-au adunat mulţimi de oameni pentru a-l ovaţiona pe Băsescu, iar ‘cele câteva sute de adepţi ai unirii nu contează’.

Cu toate acestea, sprijinul acordat românilor de peste hotare a constituit pivotul principal al campaniei electorale a lui Băsescu. Potrivit lui Todua, Băsescu este, în mod incontestabil, un politician talentat, care nu clachează în faţa greutăţilor şi care a adus în viaţa politică a României multă patimă, la baza căreia se află patriotismul său şi dorinţa de a le oferi tuturor românilor, inclusiv celor de peste graniţă, o perspectivă istorică.

Însă, după cum atenţionează analistul rus, imediat ce România va formula la nivel oficial pretenţii teritoriale faţă de Republica Moldova şi Ucraina, vor fi puse sub semnul întrebării graniţele pe care România le are cu Ungaria şi Bulgaria. Analistul rus aminteşte că, aflat la Chişinău, Băsescu nu a ezitat să critice din nou Pactul Ribbentrop-Molotov.

Declaraţiile lui Băsescu şi campania unionistă din mass-media moldoveneşti i¬au făcut pe unii experţi să conchidă că în următorii cinci ani planurile şi intenţiile lui Traian Băsescu se vor transforma într-o doctrină a panromânismului, care se va finaliza, mai devreme sau mai târziu, cu alipirea la România a teritoriilor populate de români, în primul rând a Republicii Moldova.

Autorul articolului consideră că cererile privind anularea consecinţelor Pactului Ribbentrop¬Molotov nu sunt unele sustenabile. În primul rând, scrie Todua, pactul şi-a pierdut semnificaţia după atacul pe care Germania fascistă şi aliaţii săi, între care şi România, l-au declanşat împotriva URSS, la 22 iunie 1941.
În al doilea rând, graniţele din Europa au fost fixate în urma victoriei înregistrate de URSS şi alţi membri ai coaliţiei antihitleriste, în cadrul Conferinţelor de la Ialta şi Potsdam. În al treilea rând, frontierele Europei au fost confirmate de Actul Final de la Helsinki, din 1975, semnat de şefii a 35 de state.

În opinia analistului rus, destrămarea Iugoslaviei, URSS şi Cehoslovaciei a avut loc în graniţele interne ale acestor state şi nu a vizat ţări vecine, iar reunificarea Germaniei, invocată de unionişti, nu se potriveşte în cazul României, deoarece aceasta s-a produs conform voinţei majorităţii germanilor, în cadrul graniţelor stabilite ale celor două state germane şi neafectând teritoriile estice ale Germaniei care în 1945 trecuseră la Polonia.

Teoretic, unirea Republicii Moldova cu România ar fi putut avea loc pe valul evenimentelor din anii 1980-1990 şi, probabil, o asemenea evoluţie ar fi fost acceptată în final de comunitatea internaţională. Pentru aceasta, însă, a lipsit voinţa locuitorilor Republicii Moldova, subliniază autorul articolului.
De asemenea, Todua afirmă că doctrina panromânismului nu este sustenabilă atât pentru că se bazează pe negarea Pactului din 1939, cât şi din cauza faptului că are legătură directă cu pretenţiile teritoriale ale Republicii Moldova faţă de Ucraina.

Unirea Republicii Moldova şi România nu va putea avea loc, pentru că în ‘suspensie’ vor rămâne teritoriile Bucovinei de Nord şi Basarabiei de Sud. Oare nu cumva la Bucureşti se află oameni atât de naivi care să creadă că Moscova, Kievul şi Budapesta vor sta să se uite indiferente la aceasta?, se întreabă analistul. În afară de aceasta, scrie Todua, majoritatea covârşitoare a naţionalităţilor care locuiesc astăzi în Republica Moldova nu sprijină unirea cu România nici măcar în ‘ambalaj european’, iar dacă procesul de unire va fi, totuşi, demarat de conducerea liberală a ţării, el va duce la destrămarea republicii în numeroase enclave.

O politică externă, bazată pe încercările de ‘a lichida consecinţele’ unui document istoric sau altuia este extrem de periculoasă, atenţionează Todua, subliniind că, invocând exemplul Bucureştiului, şi ungurii ar putea cere lichidarea Tratatului de la Trianon din 1920, iar multe alte state ar putea formula de asemenea pretenţii teritoriale reciproce. Mai mult decât atât, urmând ‘exemplul preţios al României’, şi Rusia ar putea cere revizuirea Acordurilor de la Belovej din 1991, iar aceasta va pune sub semnul întrebării legitimitatea noilor state formate după destrămarea URSS.

De altfel, Zurab Todua este convins că dacă Moscova îşi va trasa drept principal obiectiv politic extern refacerea URSS, această idee va fi sprijinită de cea mai mare parte a populaţiei din fostele republici sovietice.
Traian Băsescu şi echipa sa înţeleg foarte bine toate aceste lucruri şi tocmai de aceea nu depăşesc limitele admise, fiind conştienţi că pentru o adevărată unire România nu are nici forţa, nici posibilităţile necesare.

Pentru unire este nevoie ca această idee să se bucure de sprijinul a circa 80-90 la sută din populaţia Republicii Moldova, însă acest lucru nu va putea fi obţinut nici dacă vor fi rupte ‘baierele ajutoarelor’ financiare europene, îşi exprimă convingerea analistul rus.
Todua subliniază că doctrima panromânismului este periculoasă şi pentru că acţiunile României şi ale Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE), aflată la putere la Chişinău, sunt în stare să complice foarte tare situaţia politică internă a Republicii Moldova.

În locul ştergerii prin evoluţie a graniţelor dintre state, la care UE aspiră de zeci de ani, unioniştii militează pentru metode revoluţionare care ameninţă cu haos, conflicte şi vărsare de sânge. În final, atitudinile revanşarde ale României, care sunt subestimate la Bruxelles, ar putea submina stabilitatea politică din sud-estul Europei şi pune sub semnul întrebării viitorul UE, conchide analistul rus.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.