Propunerea făcută de SUA României privind scutul antirachetă, o surpriză pentru media, dar nu şi pentru Rusia

1 8

Presa internaţională acordă un amplu spaţiu aprobării de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării din România a propunerii SUA privind participarea ţării la sistemul american antirachetă, relevând elementul de surpriză al informaţiei.

În timp ce participarea Poloniei şi Republicii Cehe la scutul antirachetă era bine cunoscută, posibilitatea ca şi România să fie cooptată nu a fost cunoscută. Însă anunţul României nu este o surpriză totală pentru liderii ruşi, Rusia propunând de mult timp România sau Bulgaria ca alternativă la locaţiile din Polonia şi Cehia, potrivit analiştilor. De altfel mass-media abordează pe larg poziţia Rusiei legată de aceste evoluţii.

CSAT a aprobat propunerea SUA privind amplasarea de interceptoare de rachete în România, potrivit declaraţiilor preşedintelui Traian Băsescu făcute joi, în cadrul unui anunţ aranjat în mod precipitat, în opinia ziarului american The New York Times.
Băsescu a afirmat într-o declaraţie că România, fost stat membru al Tratatului de la Varşovia iar în prezent membră a NATO, era pregătită să negocieze cu SUA acceptarea unor interceptoare cu baza la sol, ca parte a unui sistem de apărare antirachetă. Preşedintele român a mai declarat că acesta va fi operaţional în 2015.

În timp ce participarea Poloniei şi Republicii Cehe la scutul antirachetă era bine cunoscută, posibilitatea cooptării României la el nu a fost cunoscută, notează ziarul menţionat. Anunţul României survine în condiţiile în care ministrul american al apărării, Robert Gates, se afla în Turcia pentru a participa la o reuniune a NATO.
El nu a fost disponibil imediat pentru a comenta informaţia, dar purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Robert Gibbs, a salutat anunţul făcut de Bucureşti. “Suntem mulţumiţi că România a acceptat să participe la scutul antirachetă”, le-a spus el ziariştilor la Washington.

Analiştii politici din România au afirmat că viteza cu care a fost făcut anunţul lui Băsescu pare să fie o încercare de a strânge capital politic privind acordul pe seama rivalilor politici de acasă, unde majoritatea apreciază favorabil o aprofundare a relaţiilor cu SUA şi în contextul în care Băsescu a recâştigat strâns alegerile prezidenţiale, în luna decembrie.

“A dorit să obţină credit şi a anunţat: ‘În al doilea mandat al meu, sunt acest contribuitor puternic şi major la securitatea naţională a României’ “, a afirmat Radu Tudor, corespondentul la Bucureşti al revistei Jane’s Defense Weekly. Băsescu a precizat că propunerea acceptată de CSAT a venit din partea preşedintelui Obama, al cărui subsecretar de stat pentru controlul armamentului şi securităţii internaţionale, Ellen Tauscher, s-a aflat în România.

New York Times aminteşte că preşedintele Obama a schimbat pe neaşteptate cursul privind scutul antirachetă, în luna septembrie a anului trecut, focalizându-se pe un sistem destinat să anihileze rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune ce ar fi lansate de Iran. Sistemul original, propus de preşedintele George W. Bush, urma să amplaseze o instalaţie radar în Cehia şi interceptoare în Polonia.

Rusia s-a opus acestor planuri, susţinând că sistemul, desfăşurat atât de aproape de frontierele sale, reprezintă o ameninţare la adresa securităţii sale. Criticile din partea Rusiei s-au atenuat însă după ce Obama a reconfigurat propunerea, preconizând folosirea de interceptoare mai mici.
Preşedintele Băsescu a ţinut să precizeze că prin participarea României, sistemul nu este îndreptat spre Rusia ci mai degrabă “împotriva altor ameninţări”, fără a le specifica însă, notează ziarul american.

Dmitri Trenin, directorul Carnegie Moscow Center, a afirmat că anunţul României nu este o surpriză totală pentru liderii ruşi, având în vedere că “era una dintre opţiunile avute în vedere”. El a mai spus că locaţia din România este mai îndepărtată de frontiera rusă şi, spre deosebire de locaţia propusă în Polonia, nu va permite rachetelor interceptoare să oprească o rachetă rusă care se îndreaptă spre SUA peste Oceanul Arctic, o posibilitate ce suscitase îngrijorare la Moscova.

“Desigur, cei care vor fi interesaţi să catalogheze orice fel de sistem antirachetă drept potenţială ameninţare vor fi capabili să folosească acest lucru, dar nu cred că guvernul are un interes mare să pună accentul pe aceasta”, a mai spus Trenin. Liderii ruşi avertizează însă asupra faptului că sistemul antirachetă ar putea răsturna echilibrul de putere al Războiului rece.

Premierul Vladimir Putin a declarat în decembrie că planul reprezintă principalul obstacol în calea negocierilor privind înlocuirea Tratatului de reducere a armelor strategice. Aleksandr Hramşihin, directorul-adjunct al Institutului pentru Analiză Politică şi Militară de la Moscovą a declarat pentru Web site-ul gzt.ru că Rusia a propus de mult timp România sau Bulgaria ca alternativă la locaţiile din Polonia şi Cehia.

Potrivit ziarului britanic Financial Times (FT), alegerea României pentru a amplasa interceptoare antibalistice americane pe teritoriul ei este cel mai recent indiciu că SUA intenţionează să continue apărarea antirachetă în Europa, în pofida renunţării la propunerile fostului preşedinte George W. Bush. Şi FT relevă că după şedinţa CSAT, Traian Băsescu a anunţat că interceptoarele antirachetă vor fi amplasate în România cu începere din 2015, la cererea preşedintelui Obama.

Ziarul britanic aminteşte că decizia lui Obama de a schimba planul lui Bush privind un scut antirachetă costisitor ce prevedea amplasarea a 10 interceptoare de rachetă în Polonia, legate la o bază radar din Cehia, a suscitat consternare la Varşovia şi Praga, care vedeau în aceasta o cale de a staţiona permanent trupe americane pe teritoriul lor, acest lucru asigurându-le o securitate suplimentară împotriva unei Rusii resurgente.

Administraţia SUA a invocat faptul că sistemul vechi era costisitor, netestat şi prea adaptat spre viitorul pericol al rachetelor intercontinentale iraniene, mai degrabă decât spre rachetele cu rază scurtă şi medie de acţiune. În acelaşi timp, SUA au dezvăluit planuri de a folosi scutul antirachetă existent cu baza pe mare împotriva unor rachete cu rază scurtă, în 2015.

După această dată intenţiona totodată să desfăşoare interceptoare avansate cu baza la sol şi mai mulţi senzori, îndeosebi în Europa de Sud. Drept indiciu al priorităţii acordate apărării antirachetă, administraţia SUA a cerut 8,4 miliarde de dolari în solicitarea de buget de săptămâna aceasta pentru programele în plan internaţional, pentru anul financiar 2011 – o creştere cu peste jumătate de miliard de dolari faţă de anul trecut.

Cererea totală acoperă şi regiuni de dincolo de Europa, precum protejarea teritoriului SUA şi o mai mare cooperare cu state din Golf. Focalizarea continuă a SUA pe apărarea antirachetă nu a fost însă pe placul Rusiei, care iniţial a salutat schimbarea de curs adoptată de Obama – şi care consideră scutul un pericol la adresa propriului arsenal strategic nuclear.

Potrivit FT, un diplomat american a confirmat că Obama i-a cerut în mod precis lui Ellen Tauscher să solicite guvernului român aprobarea găzduirii interceptoarelor. Ziarul britanic aminteşte că fostul stat comunist a aderat la NATO în 2004 şi a trimis de atunci sute de militari pentru a servi în Irak şi Afganistan, găzduind totodată pe teritoriul său o mică bază militară americană şi o instalaţie de antrenament.

Într-o analiză publicată de compania media Epoch Times, cu sediul la New York, se aminteşte că vicepreşedintele SUA, Joe Biden, a declarat că Washingtonul apreciază sprijinul României pentru un nou scut antirachetă al SUA, cu prilejul conferinţei de presă comune cu Traian Băsescu, de la Bucureşti, la 22 octombrie 2009. Joi, România a făcut un pas mai aproape în sprijinirea instalării unor interceptoare cu baza la sol ca parte a scutului antirachetă.

Este vorba de o versiune mai redusă a sistemului original propus de administraţia Bush iar noul plan nu include şi o staţie radar fixă. Analiza ţine să sublinieze de asemenea poziţia puternic critică a Rusiei, oficiali ai acestei ţări declarând că scutul ar putea paraliza propriul lor sistem de apărare şi pune în pericol stabilitatea, influenţa şi poziţia Rusiei în regiune.

Din acest motiv, preşedintele Băsescu a ţinut să calmeze temerile Kremlinului la conferinţa de presă în care a anunţat acordul României, subliniind că sistemul nu este îndreptat împotriva Rusiei. Kremlinul este însă foarte neliniştit de orice cooperare între foste state din sfera sovietică şi SUA, oficialii ruşi evidenţiind că această evoluţie ar putea prejudicia eforturile de a întări relaţiile dintre cei doi inamici din perioada Războiului rece.

Băsescu a comentat că a salutat transparenţa arătată de SUA în cursul procesului de promovare a scutului antirachetă. El a mai spus şi că, având în vedere că România nu a fost anterior protejată împotriva unor posibile atacuri cu rachete balistice, decizia actuală va ameliora nivelul de securitate naţională al ţării.
Planul scutului antirachetă a fost negociat la Bucureşti între Ellen Tauscher şi preşedintele român şi a fost acceptat de CSAT, care a dat undă verde pentru negocieri bilaterale care să completeze acordul.

Center for Research on Globalization subliniază că Rusia nu este mulţumită de aceste evoluţii. După autorizarea oficială de transfer al Patriots spre Taiwan, strategia este clară: încercuirea Rusiei şi Chinei cu sisteme “de apărare antirachetă” mobile. Rusia şi China vor lua contramăsuri la sistemul SUA, iar Pentagonul va contracara noile sisteme “de atac global” ce se află astăzi în curs de dezvoltare.

Toate acestea înseamnă un singur lucru – o cursă a înarmărilor extinsă cu Rusia şi China care vor obţine profituri imense pentru industria armamentului precum şi perspectiva foarte posibilă că niciun tratat de control al armamentului efectiv nu va fi negociat în cursul actualei administraţii americane, se menţionează în analiză. Center for Research on Globalization se întreabă de ce ar negocia Rusia şi China cu seriozitate reducerea arsenalelor lor de arme nucleare când SUA le înconjoară cu scuturi antirachetă şi construieşte noi sisteme globale de atac.

Global Security Newswire îl citează pe preşedintele Băsescu care afirmă că noul plan “garantează o acoperire deplină a teritoriului românesc” împotriva unui atac cu rachete cu rază medie de acţiune, precizând că iniţiativa anterioară ar fi lăsat o mare parte din naţiunea sa vulnerabilă la un astfel de atac. Totodată, site-ul relevă că se aşteaptă ca negociatori de la Bucureşti şi Washington să înceapă convorbirile privind acest acord.

All Headline News (AHN) citează afirmaţia preşedintelui Băsescu, conform căruia decizia CSAT a vizat întărirea relaţiilor cu SUA şi protejarea întregului teritoriu al României.
Radio Netherlands subliniază că preşedintele Obama a solicitat Bucureştiului să permită SUA să desfăşoare sistemul pe teritoriul României şi relevă că nici planul lui Obama nici vechiul plan al lui Bush nu este agreat de Rusia, deşi Kremlinul s-a opus mai vehement faţă de planul din era Bush pe care îl considera ca interferând în sfera de influenţă a Rusiei.

Potrivit Radioteleviziunii Belgiene Francofone (RTFB) noul scut antirachetă va fi desfăşurat între 2011-2015. El prevede amplasarea de rachete pe nave din Mediterana şi instalaţii la sol. Şi Albania a fost contactată, dar în orice caz România va fi cea aleasă dacă parlamentul român dă undă verde finală planului, relevă postul. Informaţia română nu a fost confirmată la Washington, dar este adevărat că Pentagonul are alte priorităţi, potrivit RTFB.

Într-un context de austeritate bugetară, proiectul de buget al Pentagonului nu va creşte mai mult decât rata inflaţiei, comparativ cu 4% anul trecut. Bugetul alocat scutului antirachetă, a cărui eficienţă este încă discutată chiar în SUA, a fost de asemenea subţiat.
Cele două războaie din Irak şi Afganistan reprezintă aproape 30% din bugetul total al Pentagonului. Responsabilii săi sunt îngrijoraţi totodată şi de explozia cheltuielilor pentru îngrijire şi asistenţă medicală acordată militarilor activi ca şi vechilor combatanţi, mai adaugă RTFB.

DigitalJournal.com relevă că România a fost oficial invitată de preşedintele Obama să fie parte a sistemului antirachetă, iar sistemul va fi operaţional în 2015.
Parlamentul României urmează să aprobe amplasarea elementelor scutului antirachetă al SUA pe teritoriul României dar, în pofida anunţului lui Băsescu, Radio Free Europe sugerează că este posibil ca SUA să nu fi luat o decizie finală privind faptul dacă România va găzdui într-adevăr aceste interceptoare.

Potrivit site-ului, o reevaluare a pericolului prezentat de Iran a fost unul dintre motivele revizuirii sistemului antirachetă. Conform Armed Forces International, deşi se credea anterior că Iranul posedă rachete balistice intercontinentale, după cât se pare şi-a schimbat strategia şi a desfăşurat, sau se pregăteşte să desfăşoare, rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune.

Şi UPI scrie că anunţul privind amplasarea în România a interceptoarelor a fost o surpriză. Agenţia de presă americană comentează că staţionarea acestor rachete în România este parte a noii abordări a preşedintelui Obama privind apărarea antirachetă, pe care a modificat-o într-o încercare de a face pe plac Rusiei. UPI mai notează că decizia lui Obama de a modifica planul din era Bush survine într-un moment în care Washingtonul încearcă să ‘reseteze’ relaţiile cu Rusia.

Noul plan al preşedintelui american, dezvăluit mai întâi în luna octombrie 2009, când vicepreşedintele Joseph Biden a efectuat un turneu în Europa de Est, inclusiv în România, preconizează o îmbinare între interceptoare fixe, cu baza la sol şi relocabile (pe nave de război ale SUA) de tip Standard Missile 3 şi radare care se focalizează în principal asupra pericolului din partea unor rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune.

După cât se pare, rachetele cu baza la sol vor fi staţionate acum în România, un stat membru în NATO din Europa de Sud-Est, aflat din punct de vedere geografic mai aproape de Iran, un motiv pentru scutul SUA, spune Washingtonul. Decizia trebuie aprobată şi de parlamentul României pentru a intra în vigoare, dar observatorii afirmă că are şanse mari de a primi undă verde în condiţiile în care Bucureştiul este un aliat apropiat al SUA din Europa.

Postul Al-Jazira se focalizează pe reacţia Rusiei, care este implacabilă privind faptul că armele nucleare trebuie desfăşurate numai pe teritoriul statelor care posedă astfel de arme. “Poziţia oficială a Rusiei este că singura apărare antirachetă bună este cea care se face împreună cu Rusia”, a afirmat analistul militar Pavel Felgenhauer.
Andrei Nesterenko, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, a declarat joi că armele nucleare tactice ale SUA trebuie retrase din Europa.

“Problemele legate de continuarea dezarmării nucleare, printre care şi armele nucleare tactice, nu trebuie abordate ca atare ci numai în strânsă relaţie cu alte tipuri de arme, printre care forţele armate convenţionale din Europa şi sistemele de apărare antibalistică”. El a precizat: “În acest context, retragerea armelor tactice americane din Europa înapoi în SUA va fi binevenită.

Ea trebuie însoţită de o eliminare totală şi ireversibilă a întregii infrastructuri ce sprijină desfăşurarea unor astfel de arme în Europa”. Potrivit analistului militar Pavel Felgenhauer, citat de Al-Jazira, Rusia s-a temut că rachetele amplasate în Polonia ar putea fi folosite pentru a ataca Moscova cu focoase nucleare. El a declarat pentru Al-Jazira, la Moscova: “Era puţin probabil, dar este ceea ce s-a crezut la Moscova”.

“Rachetele care, după cât se pare vor fi amplasate într-o zi în România, vor fi mai mici, iar România este mai departe de Moscova decât Polonia”, a mai spus el, insistând că poziţa oficială a Rusiei este aceea că apărarea antirachetă este bună numai dacă se face împreună cu Rusia, sub control comun. Analistul a mai spus: “Se va vedea cel puţin că nu va fi atât de periculos precum amplasarea în Polonia, astfel că nu cred că acum va exista o focalizare prea mare asupra ei”.

Ambasada SUA la Bucureşti a afirmat că Washingtonul “a stabilit că România este potrivită ca locaţie a acestui sistem pentru a asigura protecţie pentru aliaţii NATO”. Al-Jazira mai notează că oferta SUA a fost făcută la Bucureşti de Ellen Taucher, iar ministrul român de externe, Teodor Baconschi, a declarat că planul i-a fost prezentat preşedintelui Băsescu în cursul vizitei lui Joe Biden, la Bucureşti, în octombrie 2009, dar nu a fost făcut public.

“A devenit oficial astăzi”, a spus Baconschi. În anii trecuţi, parlamentul român a sprijinit cu fermitate participarea la misiuni conduse de SUA şi NATO, printre care şi desfăşurarea de militari români în Irak şi Afganistan, mai precizează Al-Jazira.

În ceea ce priveşte poziţia Iranului, reţeaua TV iraniană care transmite în limba engleză, Press TV, comentează că Washingtonul demonizează Iranul privind presupusa ameninţare din partea tehnologiei avansate de rachetă a Teheranului, deşi republica islamică nu şi-a ameninţat niciodată vecinii, iar tehnologia sa militară este în mod clar dezvoltată pentru a asigura că ţara se poate apăra împotriva unor potenţiali inamici.
Postul precizează că purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Philip Crowley, a confirmat că România va găzdui interceptoare de rachete cu rază scurtă şi medie ca parte a scutului antirachetă.

Citește și
1 Comentariu
  1. boboteaza spune

    Eu cred ca scutul antiracheta nu este nici un secret NATO.Toate tarile stiu ce cuprinde acest scut,ce sateliti,radare,interceptori,unde vor fi amplasati,tipul lor,etc.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.