Amplasarea de interceptoare americane în România va complica normalizarea relaţiilor ruso-americane

0

Declaraţia preşedintelui Traian Băsescu, conform căreia România este dispusă să primească pe teritoriul său elemente ale scutului american antirachetă, a stârnit o reacţie negativă din partea Moscovei.

Acum nu doar negocierile pe marginea reducerii armelor strategice ofensive au devenit mult mai dificile, ci şi perspectivele cooperării ruso-americane în domeniul creării unui sistem antirachetă comun sunt unele înceţoşate. Potrivit cotidianului rus Nezavisimaia Gazeta, proiectul privind amplasarea de interceptoare în România este în stare să complice normalizarea relaţiilor ruso-americane.

Decizia României de a găzdui elemente antirachetă americane a stârnit şi critici din partea fostului preşedinte al Republicii Moldova, liderul comunist Vladimir Voronin, potrivit căruia slugărnicia pe care noua putere de la Chişinău o manifestă faţă de Bucureşti, care a acceptat interceptoare americane pe teritoriul său, ar putea transforma Republica Moldova într-o linie a frontului, provocând o reacţie corespunzătoare din partea Rusiei în Transnistria.

Voronin consideră că această ultimă decizie a Bucureştiului va fi ‘distrugătoare’ pentru securitatea regională şi posibilitatea soluţionării problemei transnistrene. Caracterul emotiv al declaraţiilor lui Voronin este firesc, în condiţiile în care ţările mici şi mijlocii devin din nou obiectul unui joc străin cu urmări imprevizibile, subliniază cotidianul rus.

De altfel, în opinia unor experţi ruşi intervievaţi de Nezavisimaia Gazeta, este puţin probabil ca problema transnistreană să fi jucat un rol serios în decizia SUA privind amplasarea de interceptoare în România. Mai degrabă, americanii pur şi simplu au decis că România este cel mai potrivit loc pentru desfăşurarea acestui component al scutului.

În opinia general-colonelului rus Viktor Esin, la ora actuală, planificata desfăşurare de elemente ale sistemului american antirachetă – mai exact a interceptoarelor SM-3 (Standard missile) – pe teritoriul României, nu ar constitui o ameninţare la adresa potenţialului de rachete nucleare al Rusiei.
Submarinele ruseşti care sunt dotate cu rachete balistice nu se află în Marea Neagră, cea mai apropiată rachetă terestră cu destinaţie strategică fiind amplasată lângă oraşul Saratov.

În pofida faptului că, deocamdată, nu sunt cunoscute modificările exacte aduse interceptoarelor Standard pe care americanii intenţionează să le amplaseze în România, se ştie că acestea sunt menite să intercepteze rachete cu rază mică şi medie de acţiune. La ora actuală, raza de activitate a sistemelor Standard nu depăşeşte 300 de km, iar în perspectivă va fi de maxim 500-1000 de km.

În acelaşi timp, patrularea la Marea Neagră a unor nave americane dotate cu sisteme antirachetă subminează stabilitatea regională, consideră general-colonelul rus. ‘Chiar dacă nu se poate spune că o asemenea ameninţare ar echivala cu cea pe care ar fi presupus-o amplasarea de sisteme americane antirachetă în Polonia’, a mai subliniat interlocutorul ziarului menţionat.

În opinia Moscovei, amplasarea a 10 sisteme antirachetă GBI în Polonia şi a unui puternic radar în Cehia, pe care o preconiza SUA, viza în primul rând Rusia. Atunci când, la 17 septembrie 2009, în ajunul vizitei lui Dmitri Medvedev în SUA, liderul american Barack Obama anunţase că Washingtonul renunţă la desfăşurarea de sisteme antirachetă în Polonia şi Cehia, vocile scepticilor, care puneau la îndoială faptul că ‘renunţarea’ lui Obama a fost dictată de caracterul pacifist al noului lider american, ‘se înecaseră’ în comentarii entuziaste ale mass-media, care lăudau atitudinea paşnică a lui Obama.

Într-un interviu acordat Nezavisimaia Gazeta, prorectorul Institutului pentru Studii privind Securitatea Internaţională, Alexei Bogaturov compară actuala situaţie cu scoaterea rachetelor americane din Turcia anilor 1960, în timpul crizei din Caraibe. În realitate, la acea dată americanii pur şi simplu renunţaseră la respectiva clasă de rachete, preferând să-şi doteze cu ele submarinele.

Expertul a mai subliniat coincidenţa în timp a declaraţiilor făcute la Bucureşti şi semnarea de către preşedintele rus Dmitri Medvedev a noii doctrine militare a Federaţiei Ruse, unde printre cele mai importante ameninţări externe (la adresa statului rus) este considerată a fi extinderea NATO şi desfăşurarea sistemului antirachetă în Europa. În opinia lui Bogaturov, prin decizia desfăşurării de interceptoare americane în România, speranţele potrivit cărora SUA şi Rusia vor începe un dialog serios pe marginea unui sistem antirachetă comun au fost zădărnicite.

De altfel, subliniază cotidianul moscovit, declaraţia lui Traian Băsescu nu a constituit probabil o mare surpriză pentru Moscova, care urmărea cu atenţie încercările americanilor de a crea un sistem antirachetă în regiune. În septembrie anul trecut, experţii ruşi ştiau deja că acest sistem regional presupune desfăşurarea de complexuri Patriot în Israel şi în Turcia.

Nici la acea dată Moscova nu excludea faptul că noul sistem antirachetă THAAD va fi desfăşurat în Bulgaria şi România. Însă, potrivit Nezavisimaia Gazeta, este absolut întemeiată actuala cerere a Moscovei ca Washingtonul să ofere ‘explicaţii concludente’ pe marginea desfăşurării sistemului său antirachetă în Europa.
Moscova este dezamăgită de faptul că Washingtonul desfăşoară negocieri privind amplasarea de elemente antirachetă în Europa fără a se consulta cu Rusia, cum se întâmpla şi pe vremea lui George W.Bush, lucru dat de înţeles de reprezentantul permament al Rusiei pe lângă NATO, Dmitri Rogozin.

Este evident că ‘acordul de culise’ la care au ajuns Washingtonul şi Bucureştiul stârneşte îngrijorarea Moscovei şi nu contribuie la întărirea încrederii dintre Rusia şi SUA, subliniază cotidianul. În acest context, declaraţiile pe care vicepremierul rus Serghei Ivanov le-a făcut sâmbătă în cadrul Conferinţei pentru securitate de la München trebuie considerate o ‘reacţie emoţională’ a Moscovei.

“Nu te poţi gândi în mod serios la reducerea potenţialului nuclear, în situaţia în care un stat care deţine arme nucleare elaborează şi amplasează sisteme de apărare în faţa mijloacelor de transportare a focoaselor nucleare pe care le au alte state’, a declarat Ivanov.
Cu toate acestea, experţi ruşi consideră inoportună punerea sub semnul întrebării a finalizării negocierilor pe marginea noului acord ruso-american privind reducerea armelor strategice ofensive.

Potrivit lui Viktor Esin, în textul noului acord s-a ajuns deja la o soluţie pe marginea sistemului antirachetă, fiind fixată interdependenţa dintre armele strategice ofensive şi cele defensive. În ceea ce priveşte sistemele Standard, conform caracteristicilor lor tehnico-tactice, ele nu sunt capabile să ameninţe rachetele intercontinentale ruseşti şi este puţin probabil să reprezinte o ameninţare la adresa lor în următorii 10 ani, pe cât este prevăzut noul acord privind armele strategice ofensive.

Oricum, Moscova dă de înţeles americanilor că nu va sta cu mâinile în sân. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, i-a amintit Washingtonului de Convenţia de la Montreux din 1936, care reglementează circulaţia navelor în Marea Neagră. Pentru navele militare ale ţărilor care nu au ieşire la Marea Neagră sunt prevăzute restricţii privind clasa şi tonajul lor. De asemenea, articolul 18 al Convenţiei spune că, indiferent de scopul şederii în Marea Neagră, navele militare ale statelor nelimitrofe nu se pot afla în zonă mai mult de 21 de zile.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.