Aşa cum o demonstrează problemele Greciei, fitilul a fost aprins de bomba datoriei globale

0

Ştirea importantă privind pieţele internaţionale în noul an se referă la slăbiciunea din ce în ce mai mare a obligaţiunilor guvernamentale ale unora dintre ţări, cu o Grecie înregistrând în prezent cele mai mari probleme în acest sens.

Neregulile de pe piaţa internaţională a obligaţiunilor afectează piaţa bursieră, precum şi economia globală ca întreg. Fitilul a fost aprins de bomba datoriei globale, iar Grecia a devenit un exemplu negativ pentru o explozie ce era aproape sigur că se va întâmpla, susţine o analiză apărută pe site-ul moneymorning.com.
De la intrarea sa în Uniunea Europeană în 1981 până la venirea mai vulnerabilelor România şi Bulgaria în 2007, Grecia a fost sora mai slabă, din punct de vedere economic, a statelor majoritar bogate din UE.

Intrarea sa în UE se datorează la origine unei dorinţe de a răsplăti ţara pentru faptul că a scăpat de dictatură în 1974, rămânând în acelaşi timp membră a NATO şi rezistând tentaţiilor oferite de Rusia şi de Tratatul de la Varşovia.
O mare parte a celor 15 ani de la intrarea în UE, Grecia a fost condusă de către Andreas Papandreou, unul dintre cei mai demodaţi politicieni socialişti ai acelei perioade, dominată în general de guverne pro-piaţa liberă.

În consecinţă, în pofida faptului că a avut un avans de 23 de ani asupra ţărilor central¬europene care au aderat la UE în 2004, economia sa era mai săracă şi mai îndatorată decât a majorităţii acestora.
Grecia a intrat în zona euro în 2000, însă a trebuit să îşi falsifice statisticile pentru a putea intra. A încălcat apoi termenii Pactului de Stabilitate din 2001 până în 2006, înregistrând deficite bugetare excesive în fiecare dintre anii menţionaţi.

Deşi a îndeplinit criteriile cerute de eurozonă în 2007, în 2009, acestea au fost flagrant încălcate, Grecia înregistrând un deficit de 12,7% din PIB. Până la sfârşitul anului trecut, datoria publică a Greciei a ajuns la 108% din PIB – mai mică decât cea a Italiei sau a Japoniei – fără a exista însă niciun semnal evident că aceasta ar putea fi adusă curând sub control.

Necesităţile financiare ale Greciei – 48 de miliarde de dolari pentru 2010, sau aproximativ 15% din PIB – au produs îngrijorare printre investitori. Mai mult, de vreme ce şi-a falsificat datele statistice şi a înregistrat deficite bugetare mari, ea este tehnic ineligibilă pentru un ajutor din partea UE. Cancelarul german Angela Merkel a rezistat cel puţin până acum să plaseze o povară suplimentară pe umerii contribuabililor germani şi europeni, însă există şansa considerabilă ca FMI să acorde Greciei un împrumut, deşi nu de 48 de miliarde.

De asemenea, Grecia ar prefera în mod rezonabil să evite rigorile unui sfat obligatoriu din partea FMI când ar putea obţine bani de la UE ca urmare a posibilităţii de a destabiliza euro.
Dacă ne uităm la dezechilibrele balanţei de plăţi, există ţări europene care au probleme mai mari decât Grecia, cum ar fi Letonia. Aceasta nu este însă o membră a eurozonei şi are în plus scuza tranziţiei dinspre comunism.

În orice caz, comportamentul Letoniei în ultimii 20 de ani este unul complet dedicat principiilor pieţei libere şi încercării de a-şi pune finanţele în regulă, spre deosebire de Grecia. Prin urmare, un eşec al Greciei în ceea ce priveşte datoria externă este unul cu mult mai probabil decât al Letoniei şi cu mult mai periculos pentru pieţele internaţionale.

Un simplu eşec al Greciei nu ar fi probabil prea grav, cu excepţia consecinţelor pentru vecinii mediteraneeni ai Greciei: Italia, Spania şi Portugalia. Cu toate acestea, dacă un astfel de eşec este însoţit de ieşirea forţată a Greciei din zona euro – pe motivul că aceasta a devenit fără speranţă necompetitivă – el ar pune sub semnul îndoielii stabilitatea monedei europene.

Acest lucru ar afecta profund încrederea lumii, de vreme ce nici dolarul american, nici yenul japonez şi nici lira sterlină nu par la rândul lo prea solide. În ceea ce priveşte Portugalia, aceasta pare în prezent cel mai bine condusă din grupul celor trei ţări mediteraneene menţionate, cu un deficit de cont curent de 9% din PIB şi o datorie publică de doar 75 la sută din PIB.

Pe de altă parte, Spania a suferit o scădere dramatică a sectorului imobiliar. În prezent, Spania are un guvern slab, un deficit de 12% din PIB şi un şomaj de 20%. Italia are cea mai mare datorie – cel puţin 115% din PB, însă managementul acesteia este mai bun decât pare, iar deficitul bugetar este de doar 5% din PIB.
În consecinţă, pare că după Grecia, Spania, mai degrabă decât Portugalia şi Italia, înregistrează cele mai mari probleme, chiar dacă datoria sa publică este doar de 60% din PIB.

Nu trebuie să fii printre aceste ţări ca să ai probleme. Marea Britanie înregistrează un deficit bugetar de 14% din PIB şi nu pare să aibă niciun plan de a-l reduce. La rândul său, Japonia are o datorie publică de 200% din PIB şi un deficit bugetar în creştere.
De asemenea, ca întotdeauna, există motive de îngrijorare şi în privinţa SUA.
Întrucât problema datoriei creşte, pare din ce în ce mai probabil ca piaţa internaţională a obligaţiunilor să cunoască un recul în următorii ani, iar ‘favoritele’ în această privinţă par a fi acum statele membre ale eurozonei, sau poate Marea Britanie sau Japonia.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.