Înţelegerea dintre SFO şi Bae Systems, un afront adus justiţiei

0

Înţelegerea convenită de Oficiul pentru Fraude Grave (SFO) din Marea Britanie cu cea mai mare companie britanică din domeniul armamentului, BAE Systems, este considerată de presa britanică o parodie de justiţie.

Este de asemenea o palmă peste obraz atât pentru populaţia din ţările pe care se presupune că BAE le-a corupt, cât şi pentru contribuabilul britanic şi pentru sistemul britanic de justiţie. BAE a crezut întotdeauna că este mai presus de lege, iar vineri, 5 februarie, a dovedit încă o dată că este aşa.
Deşi compania va plăti amenzi de peste 400 milioane de dolari, se sistează alte anchete referitoare la contracte încheiate cu România, Cehia şi Africa de Sud, relevă ziarul britanic The Guardian, într-un editorial.

În octombrie, SFO a declarat că urma să ceară consimţământul Procurorului General pentru a formula acuzaţii de corupţie împotriva BAE, după ce negocierile cu compania au eşuat. Presa a relatat că acest lucru s-a întâmplat pentru că SFO a vrut ca BAE să plătească între 200 de milioane şi 500 de milioane de lire şi să pledeze vinovat pentru acte de corupţie, în timp ce BAE a fost dispusă să plătească numai între 20 de milioane-30 de milioane de lire şi nu a vrut să pledeze vinovat.

Vineri dimineaţa, echipa de la SFO lua încă declaraţii unor martori oficiali în legătură cu o afacere de miliarde de lire, în care BAE a vândut avioane în Africa de Sud, pe care forţele aeriene din această ţară nu le-a vrut şi care sunt greu de utilizat. Se pare că s-ar fi plătit o mită de peste 100 de milioane de lire unor agenţi, înalţi politicieni, funcţionari şi partide politice. SFO şi-a dat seama că are de-a face cu un caz major.

Apoi, din senin, potrivit The Guardian, SFO a permis BAE să pledeze vinovat pentru o infracţiune minoră de contabilitate în ceea ce priveşte Tanzania şi a stabilit o penalitate de 30 de milioane de lire. S-a renunţat la acuzaţiile împotriva unor persoane fizice. Nu a existat nicio menţiune de ce SFO a renunţat la acuzaţiile referitoare la Republica Cehă, Ungaria, România şi Africa de Sud.

În acelaşi timp, Ministerul Justiţiei din SUA a anunţat că amendează BAE cu 400 de milioane de dolari pentru faptul că a refuzat să dea informaţii cu privire la plata comisioanelor-mită, în ceea ce priveşte contracte de arme. În timp ce cifrele globale arătau bine – aproape 300 de milioane de lire – cea mai mare parte vor merge la contribuabili ai SUA nu ai Marii Britanii.

Urmărirea penală a BAE pentru dare de mită în Africa şi Europa de Est a fost un test-cheie pentru capacitatea Marii Britanii de a-şi restabili credibilitatea după sistarea anchetei în cazul sesizărilor de corupţie referitoare la afacerea cu arme Al-Ymamah. Dar acest lucru a eşuat. Nu este nimic în neregulă ca SFO să ajungă la un acord cu BAE, crede The Guardian. Termenii acestuia sunt greşiţi.

Absenţa unei recunoaşteri a vinovăţiei înseamnă că nu vor apărea detalii sau elemente de probă cu privire la plăţile efectuate de BAE în Tanzania, Africa de Sud, Republica Cehă, Ungaria şi România. Oamenii din aceste ţări merită să ştie cât de mult au fost furaţi de BAE şi ce oficiali au fost mituiţi, potrivit ziarului britanic.
În timp ce decizia de a nu urmări în justiţie compania este o laşitate, în opinia ziarului, decizia de a nu da în judecată nicio persoană fizică este un afront adus sistemului de justiţie. În ce alte sfere de activităţi ilicite penale suspecţi împotriva cărora există dovezi scapă fără a fi pedepsiţi?, se întreabă ziarul.

În pofida pretenţiei că s-a întors o nouă pagină etică, BAE continuă să-l folosească pe Richard Evans – fostul preşedinte care a supervizat anii de corupţie – în calitate de consilier pentru relaţii cu Arabia Saudită. Richard Alderman, directorul SFO, numit după dezastrul Al-Yamamah, şi-a pus în joc credibilitatea prin “închiderea” cazului BAE cu succes.

Actualul aranjament îi face de ruşine pe toţi britanicii, ţine să sublinieze The Guardian. Şi Business Day crede că detaliile tulburi privind un acord de arme în valoare de miliarde sunt tot mai puţin probabil să vină la lumină după ce săptămâna trecută BAE Systems a ajuns la o înţelegere cu Marea Britanie şi oficiali americani să pledeze vinovată şi să plătească amenzi în schimbul sistării altor anchete.

Cel mai mare producător de arme din Europa a pledat vinovat pentru eşecul de a controla operaţiunile sale internaţionale şi s-a decis să plătească o amendă de 30 de milioane de lire SFO, precum şi o amendă suplimentară de 400 de milioane de dolari Ministerului Justiţiei din SUA. Aceasta înseamnă că nu va mai avea loc o investigaţie din partea autorităţilor britanice privind contracte ale BAE precum cele cu Cehia.

“Este o decizie incorectă de a se ajunge la un acord şi a nu începe urmărirea penală împotriva BAE”, a declarat la 7 februarie, purtătorul de cuvânt al Alianţei Democrate din Africa de Sud, David Maynier. “Detaliile cu privire la diverse anchete vor rămâne ascunse, ca urmare a acordului şi nimeni nu va fi tras la răspundere dacă a mituit sau dacă a luat mită”, a mai spus el.

Liderul Democraţilor Independenţi din Africa de Sud, Patricia de Lille, al cărui dosar înaintat Parlamentului detaliază acuzaţiile de contravenţie în afacere, a declarat că, prin decizia de a nu mai investiga în continuare acuzaţiile de activităţi ilicite în ţări cum sunt Africa de Sud şi România, Marea Britanie a pierdut autoritatea morală de a mai vorbi despre buna guvernare şi combaterea corupţiei altor lideri ai lumii.

“Nu sunt mai buni decât oricare dintre liderii paria din Africa, care au utilizat fonduri din mită în acorduri cu arme pentru a rămâne la putere”, a mai spus ea. Potrivit declaraţiilor unui oficial din Ministerul Justiţiei al SUA, care a solicitat anonimatul, făcute agenţiei de presă americane Bloomberg, a fost pentru prima dată totuşi când BAE a recunoscut public o infracţiune în plăţile sale şi a dezvăluit comisioane acordate unor terţe părţi, ca parte a afacerilor sale de vânzări de arme în plan internaţional.

Conform unui editorial publicat de ziarul britanic The Times şi semnat de Richard Dowden, directorul “Africa Royal Society” şi autor al “Africa: Altered States, Ordinary Miracles”, corupţia este “asasinuľ’ pe care Marea Britanie îl ignoră. Oare aceasta înseamnă justiţie?, se întreabă editorialistul. Transparency International, grupul de lobby anti-corupţie, a salutat acordul, spunând că SFO şi Ministerul Justiţiei din SUA “ar trebui felicitate pentru obţinerea unui rezultat”.

Dar nu există nici o transparenţă aici, potrivit semnatarului articolului. Aceasta poate fi bine pentru Marea Britanie – unei companii britanice majore i s-a permis să “tragă o linie sub trecut”. Dar ce se poate spune despre reputaţia internaţională a Marii Britanii? Sau despre oamenii din Tanzania şi Africa de Sud, ai căror politicieni şi oficiali au fost mituiţi? Nu sunt ei oare cei mai mari perdanţi în urma acestor infracţiuni?

Corupţia alimentează corupţia şi acesta este unul dintre factorii cei mai puternici care ţin Africa în înapoiere şi îi împiedică dezvoltarea. In Marea Britanie, serviciile de informaţii supraveghează intens mişcările de bani în scopul terorismului, drogurilor şi corupţiei. Dar banii din corupţie vin de abia pe locul al treilea. În opinia editorialistului, fenomenul corupţiei ucide mai mulţi oameni decât terorismul şi traficul de droguri împreună.

Cu cât se fură mai multe fonduri publice – unele dintre ele impozitele britanice – şi intră în conturile bancare off-shore ale unor oficiali corupţi şi politicieni, cu atât mai puţin merg ei pentru sănătate, educaţie şi dezvoltare.
Tony Blair a numit Africa “o cicatrice pe conştiinţa lumii”. Poate că Tanzania şi Africa de Sud sunt o cicatrice pe conştiinţa lui Blair, în opinia analistului. Data viitoare când un ministru britanic se va ridica pentru a denunţa corupţia în Africa, din partea acesteia nu va veni decât râsul, şi pe bună dreptate, conchide editorialistul.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.