Planul de ieşire din criză al lui Van Rompuy

0

Într-un document anexat la scrisoarea trimisă şefilor de stat şi de guvern referitoare la summitul informal pe care l-a convocat pentru joi, 11 februarie, la Bruxelles, Herman Van Rompuy, preşedintele permanent al Consiliului, evocă o strategie europeană vizând creşterea economică şi locurile de muncă, scrie ziarul Le Monde.

Van Rompuy afirmă că această criză economică din ultimii doi ani a fost ‘cea mai gravă din 1930 până acum’. Acţiunea comună europeană a contribuit la evitarea prăbuşirii sistemului financiar şi a stopat regresul economic, subliniază acesta, dar redresarea este fragilă şi şomajul continuă să crească. Este deci necesar acum să se definească o ‘strategie de ieşire din criză’.

‘Criza ne-a arătat punctele noastre slabe’, estimează preşedintele. Creşterea economică a Uniunii este prea redusă pentru a crea noi locuri de muncă şi pentru a susţine sistemele sociale, de aceea este nevoie de reforme structurale.
Recentele evoluţii din zona euro scot în evidenţă, printre altele, necesitatea consolidării guvernării economice. Trebuie, de asemenea, coordonate reformele în scopul eficientizării efectelor.

‘Coordonarea politicilor’, ‘guvern economic’: oricare ar fi denumirea reţinută, numai Consiliul European este în măsură să formuleze şi să susţină o strategie comună pentru consolidarea creşterii economice şi crearea de locuri de muncă, explică Van Rompuy.
De altfel, Consiliul este cel care stabileşte priorităţile şi asigură aplicarea lor.
Referitor la Strategia de la Lisabona, elaborată în 2000 de Comisia Europeană pentru stimularea competitivităţii şi a inovaţiei în cadrul Uniunii, în prezent revizuită, preşedintele Consiliului afirmă că acum se văd ‘clar’ carenţele acesteia. Mult prea vastă în ceea ce priveşte ambiţiile, mult prea uniformă, lipsită de obiective precise, ea ar trebui modificată în esenţă.

În viitorul foarte apropiat, trebuie acţionat cu un număr de obiective ‘foarte redus’ – maxim cinci – şi identificate principalele obstacole în calea creşterii economice. Trebuie luată în considerare o marjă de manevră proprie fiecărui stat, pentru a permite ţărilor să poată face mai bine faţă diverselor situaţii naţionale.
Va fi consolidată supravegherea demersului statelor membre, fără aplicarea de sancţiuni financiare, dar prin punerea în funcţiune a un mecanism de stimulare: acces privilegiat la împrumuturile acordate de Banca Europeană de Investiţii (BEI), utilizarea bugetelor europene din cercetare şi din fondurile structurale şi de coeziune – destinate regiunilor în dificultate.

Pactul european de creştere şi de stabilitate rămâne ‘pilonuľ strategiei, dar trebuie incluse noi dimensiuni, subliniază fostul premier belgian. În special planurile bugetare, programele de reforme structurale şi datele despre schimbările climatice ar trebui prezentate de acum înainte împreună Comisiei pentru a oferi o imagine mai completă şi a proteja investiţiile în viitoarele surse de creştere.

Strategia Celor 27 trebuie, de asemenea, să ia mai mult în considerare datele globalizării, pentru a permite europenilor să-şi apere mai bine interesele pe scena mondială.
Preşedintele pledează şi pentru o mai bună evaluare a efectelor măsurilor naţionale la nivel european şi pentru o mandatare mai clară a preşedinţilor Consiliului şi Comisiei pentru summiturile G-20, astfel încât aceştia să poată apăra mai bine poziţiile Celor 27. Pe viitor, a anunţat preşedintele, Consiliul European va aborda, de asemenea, şi dosarele particulare şi le va dezbate, dacă va fi cazul, cu personalităţi din afară.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.