Porţile Europei se închid în faţa imigranţilor

0

Numărul de naţionalizări a scăzut în Germania după înăsprirea probei de limbă germană, în timp ce Italia şi Marea Britanie optează pentru un carnet pe puncte. Franţa va crea un carnet al tânărului cetăţean şi va promova cultivarea ‘mândriei de a fi francez’

Venirea masivă de muncitori străini în Uniunea Europeană a determinat unele ţări să introducă o serie de norme care prevăd integrarea imigranţilor. Examen de limbă, contracte de integrare, carnet pe puncte… În lipsa unei legislaţii comunitare, fiecare ţară optează pentru un sistem propriu pentru acordarea naţionalităţii, potrivit El Pais.

Germania.

Exigenţele de limbă sunt cele mai mari obstacole pentru a accede la cetăţenie.

Din 2007, criteriile sunt mai aspre: se cere străinilor un nivel B1 (capacitate de a vorbi liber la locul de muncă şi despre viaţa cotidiană precum şi înţelegerea textelor oficiale şi redactarea de scrisori simple). În 2008, naţionalizările au scăzut cu 16%. Pe de altă parte în 2008 a fost introdusă, după multe proteste, o probă de naţionalizare ce constă în 33 de întrebări dintr-un catalog de 310 (300 pentru întreaga Germanie şi 10 specifice pentru fiecare stat).

17 răspunsuri corecte înseamnă promovare: 98% dintre cei examinaţi au trecut examenul. Cu excepţia cetăţenilor din UE şi unele excepţii, Germania cere renunţarea la cetăţenia de origine pentru obţinerea paşaportului. Această regulă este deosebit de descurajantă pentru milioanele de cetăţeni turci rezidenţi sau născuţi în Germania, având în vedere că pierderea paşaportului turc limitează dreptul de succesiune în Turcia.

Italia.

Guvernul italian se pregăteşte să aprobe săptămâna aceasta decretul lege care va reglementa permisul de rezidenţă pe puncte. Ideea Ligii Nordului îi va obliga pe imigranţi care vor să rezideze legal în ţară să treacă diferite probe şi examene şi să fie evaluaţi la fiecare doi ani.’Pactul integrării” impune trecerea unor probe de limbă italiană, Constituţie şi reguli civice, pe lângă îndeplinirea a diferite obligaţii, precum şcolarizarea copiilor şi plata la zi a impozitelor.

Dacă îndeplinesc aceste 4 cerinţe, imigranţii vor acumula cele 30 de puncte necesare pentru a obţine permisul. Dacă nu, vor avea la dispoziţie un pentru a recupera. Dacă vor continua să nu treacă aceste probe, vor fi expulzaţi. Aspiranţii vor pierde puncte dacă încalcă Codul Penal, dacă nu încheie un contract de închiriere într-o locuinţă demnă (cu număr specific de metri pătraţi şi condiţii de igienă) ori li se va retrage asigurarea medicală şi asigurare socială.

Spania.

Muncitorii străini nu semnează un contract de integrare, precum cel existent în Franţa, deşi partidul Popular de opoziţie este favorabil introducerii acestuia. În Valencia, a fost aprobată în noiembrie 2008 o lege a imigraţiei care prevede cursuri în vederea integrării, dar sunt opţionale şi folosesc la susţinerea cu documente a cererii de cetăţenie. Pentru obţinerea naţionalităţii, străinii cu permis de şedere trebuie să aştepte între 1 şi 5 ani (potrivit ţării lor de provenienţă şi situaţiei familiale) pentru a o solicita. După ce au demonstrat un bun comportament civic şi un “suficient grad de integrare”, pasul final constă într-o ceremonie în care se jură pe Constituţie.

Marea Britanie.

Din noiembrie 2005, toţi solicitanţii de cetăţenie trebuie să treacă o probă care să certifice o cunoaştere acceptabilă a limbii engleze şi o cunoaştere suficientă a culturii şi tradiţiilor din Marea Britanie. Proba prevede o serie de întrebări privind instituţiile sociale şi civile ale ţării. Acordarea cetăţeniei se desfăşoară într-o ceremonie prin depunerea jurământului solemn de către noul cetăţean.
Pentru obţinerea cetăţeniei, solicitanţii trebuie să îndeplinească o serie de cerinţe privind sănătatea mentală şi acceptarea normelor britanice (solid mind şi good character) şi de onorabilitate (fără antecedente penale).

În 2008, Marea Britanie a introdus o înăsprire a normativei privind imigraţia după 45 de ani. A stabilit un sistem de puncte care îi împarte pe imigranţi în categorii pe baza nivelului de pregătire şi specializare. Sistemul are cinci eşaloane. Cu excepţia primului, cel al lucrătorilor înalt calificaţi (precum oameni de ştiinţă şi întreprinzători), toţi ceilalţi au nevoie de un tutore.

Franţa.

Îşi propune să pună în aplicare o serie de măsuri, în urma dezbaterii privind identitatea naţională pornind de la întrebarea ‘ce înseamnă azi să fii francez?’. Se va crea o comisie de personalităţi însărcinată cu aplicarea iniţiativelor anunţate. Obiectivul principal este ‘cultivarea mândriei de a fi francez’, respectarea simbolurilor Republicii şi întărirea integrării străinilor punându¬se accentul pe cunoaşterea valorilor ţării şi a limbii franceze.

Se va înfiinţa un carnet al tânărului cetăţean, se va intensifica predarea educaţiei civice în toate şcolile şi se va stabili un contract de primire şi integrare a cetăţenilor. Acest carnet constă într-un document facilitat tuturor elevilor care îi va însoţi din copilărie şi până la bacalaureat ca probă a devotamentului lor civic faţă de Franţa.
Este una din primele acţiuni ce se desprind din dezbaterea calificată drept electorală de opoziţie, în perspectiva alegerilor regionale, şi legată de polemica suscitată în Franţa de folosirea de către femei a veşmântului “burka”, sau a vălului în instituţiile publice.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.