Propunerea făcută României de a găzdui componente ale scutului antirachetă american, similară curtării eşuate din partea Poloniei şi Cehiei

0

Riki Ellison, preşedinte şi fondator al organizaţiei “Missile Defense Advocacy Alliance” (MDAA, non-profit, dedicată construirii unui sprijin public extins pentru dezvoltarea şi desfăşurarea unui sistem de apărare antirachetă eficient al SUA, n.red.), a făcut o declaraţie, la 9 februarie, cu privire la anunţul recent făcut de către preşedintele României, Traian Băsescu, care s-a declarat interesat de începerea negocierilor pentru a găzdui componente ale sistemului de apărare antirachetă american.

Riki Ellison, este unul dintre experţii de primă mărime în domeniul apărării antirachetă în lume. Comentariile lui Ellison, preluate de site-ul PRNewswire¬USNewswire, sunt redate mai jos.
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a anunţat săptămâna trecută disponibilitatea sa de a negocia termenii cu Statele Unite pentru a găzdui sistemul antirachetă Aegis Ashore, cu baza la sol.

Băsescu a declarat că sistemul propus ar putea fi operaţional în 2015. Invitaţia oficială de cooperare a venit direct de la preşedintele Barack Obama şi a fost iniţiată cu prilejul vizitei vicepreşedintelui american Joe Biden în România, în octombrie 2009.
Cooptarea potenţială a unui nou partener internaţional în domeniul apărării antirachetă este un demers binevenit în direcţia comunităţii globale de apărare antirachetă. Există acum 40 de ţări participante, printre care şi România, alături de Statele Unite, în acest domeniu.

Această propunere făcută României implică însă provocări serioase, atât din punct de vedere politic, cât şi de punct de vedere tehnic, pentru a fi o investiţie solidă pentru banii contribuabililor din SUA şi în alinierea sa faţă de planul scutului antirachetă al preşedintelui Obama.
Planul lui Obama solicită instalaţii maritime şi terestre ale scutului antirachetă pentru a proteja colectiv Europa, într-o abordare flexibilă pe etape, care ar putea costa 9 miliarde de dolari sau mai mult.

Participarea financiară a NATO şi a unor ţări europene la acest plan care protejează Europa de Iran este însă inexistentă. În conformitate cu planurile anterioare ale Administraţiei, apărarea Europei împotriva rachetelor balistice cu rază scurtă şi medie de acţiune beneficia de contribuţiile financiare ale unor membri ai NATO. Statele Unite au sprijinit aceste eforturi şi s-au focalizat exclusiv pe finanţarea propusă a protecţiei împotriva rachetelor cu rază lungă de acţiune, în Polonia şi Republica Cehă, care ar fi protejat teritoriul SUA şi Europa de Nord.

Ar fi o greşeală să nu se beneficieze de o participare europeană la planul de finanţare al preşedintelui şi de a se baza în totalitate pe banii contribuabililor americani destinaţi unui sistem care protejează Europa, dar nu şi Statele Unite.
Amplasarea capacităţii propuse până în 2015, în România, cu actualele rachete defensive cu baza pe mare (SM3 Bloc 1A) şi în viitor a SM3 bloc 1B, care urmează să fie testate, poate oferi din punct de vedere tehnic doar protecţia fixă a câtorva ţări în faţa unei eventuale ameninţări iraniene cu rachete balistice.

Sistemul iranian de rachete cu rază medie de acţiune, în prezent în dezvoltare, Shahab-3 (cu o rază de acţiune de 1.200 mile), va constitui o provocare serioasă la adresa sistemului din România aşa cum este el proiectat. Acest lucru se datorează zonei înguste de apărare pe care capacitatea ei o poate furniza. Cerinţele privind locaţia propusă în România şi sistemul terestru Aegis Ashore nu au fost stabilite.

Mai important, nu a început construcţia la întreaga platformă de testare care va fi necesară pentru a verifica sistemul, înainte de desfăşurarea lui în România. Se preconizează să fie construită la “Pacific Missile Range Facility” în Kauai, Hawaii.
Vor rămâne probleme sensibile legate România, în condiţiile în care viitoarea adoptare şi integrare de senzori la distanţă cuplaţi cu capabilităţi viitoare de interceptoare specializate mai rapide ar putea conduce la o locaţie mult îmbunătăţită.

Acest lucru ar putea duce la un sistem cu potenţialul de a avea o mai mare capacitate decât locaţia anulată din Polonia sau capacităţile actuale pe care le deţin SUA. Din cauza timpului şi evoluţiei pe care le necesită sistemul, cel mai probabil acest lucru va fi o decizie luată de administraţia americană următoare.
România, ca şi Statele Unite, vor trebui examineze temeinic propunerea, în caz contrar România va fi ca mireasa părăsită la altar pentru împăciuirea Rusiei, alături de foştii “peţitori” Polonia şi Republica Cehă, precizează în final Riki Ellison.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.