Angela Merkel refuză să salveze economia bolnavă a Greciei

0

Cancelarul german Angela Merkel a opus o rezistenţă dură oricărui pachet rapid de ajutor pentru Grecia, între capitalele europene deschizându-se o fisură în ce priveşte cea mai bună modalitate de abordare a riscurilor la adresa euro, scrie ziarul britanic The Guardian.

La summitul extraordinar de joi de la Bruxelles, liderii europeni au emis o declaraţie destinată restaurării calmului şi au exprimat sprijinul lor politic pentru programul premierului Papandreou de reduceri bugetare şi reforme structurale. În declaraţie se spunea că toate cele 16 ţări care folosesc moneda euro, inclusiv Grecia, ‘vor lua măsuri ferme şi coordonate, dacă este necesar, pentru a salva stabilitatea financiară în zona euro ca întreg’.

Declaraţia a fost privită drept un puternic semnal politic pentru aceia care fac speculaţii, şi anume că marile economii din zona euro, precum Germania sau Franţa, vor acţiona într-un mod convingător pentru a reface încrederea în moneda europeană. Nu au existat însă niciun fel de promisiuni de fonduri pentru Grecia iar declaraţia accentua faptul că ‘guvernul grec nu a solicitat niciun sprijin financiar’.

Moneda unică şi bursele din zona euro au primit fără entuziasm rezultatul summitului. Euro a pierdut 1 procent comparativ cu dolarul, ajungând la cotaţia de 1 euro pentru 1,360 dolari, în timp ce indicele bursier Dow Jones Stoxx 50 a pierdut 0,7 la sută. Cei mai importanţi indici bursieri din Franţa, Germania, Spania şi Italia s-au prăbuşit şi ei, la valori între 0,5 şi 1,6 la sută.
Neil Williams, economist şef la compania Hermes Asset Management, expert în investiţii cu venit fix, afirma că acest lucru reprezintă doar ‘ceva mai mult decât un plasture în această fază’. Din punctul său de vedere, este nevoie de un program credibil pentru a ajuta toate piesele dominoului şi nu doar una, iar aceasta necesită timp.

Merkel şi Sarkozy au ţinut o conferinţă de presă comună după summit, pentru a demonstra unitatea franco-germană, însă acest lucru a mascat doar diferenţele fundamentale de opinie în ce priveşte modul de a proceda.
Berlinul şi Parisul au fost în dezacord săptămâna trecută la rundele de negociere de atunci, francezii, sprijiniţi de Spania, căutând o soluţie prin împrumutarea Greciei, în timp ce Germania şi BCE au adoptat o poziţie dură, argumentând că, pentru stabilitatea euro, cel mai mare risc îl reprezintă un pachet de ajutor financiar acordat unui membru risipitor, care a acumulat un deficit bugetar de aproape 13 la sută şi o datorie naţională de circa 300 de miliarde euro.

‘Germania nu poate justifica contribuabililor săi finanţarea vieţii de huzur a grecilor’, afirma un diplomat. Mai degrabă decât să salveze Atena din criză, Berlinul insistă asupra unui control riguros al programului de austeritate grecesc, cu ajutorul unei forţe triple, formate din Comisie, BCE şi FMI, un exerciţiu care nu a mai avut loc în zona euro. Cei trei vor aprecia, mai întâi în luna martie, dacă programul grecesc este implementat ‘credibil, realist şi eficient’, afirmau oficiali german.
Merkel declara că aceasta era calea cea mai bună pentru calmarea pieţelor. Se poate face aici o paralelă cu Irlanda, care a răspuns unei crize similare a finanţelor publice prin reduceri drastice ale cheltuielilor şi reduceri ale pensiilor şi salariilor în sectorul public, refăcând încrederea pieţei.

Poziţia dură a lui Merkel reflectă conştientizarea faptului că electoratul german ar putea reacţiona furios la ideea că trebuie să contribuie la un pachet de salvare, într-o perioadă de disciplină bugetară dură în propria ţară.
Berlinul motiva de asemenea că are un spaţiu legal de manevră redus, în condiţiile în care Curtea Constituţională germană ar putea decide, conform termenilor Tratatului de la Maastricht, care stabilea trecerea la moneda unică, că Germania nu poate să participe la un ajutor financiar bilateral oferit unei ţări euro aflate în dificultate.

Strategia europeană de joi este una a aşteptării şi speranţei. Jean-Claude Trichet, preşedintele BCE, se plângea că medicamentul administrat de Papandreou nu este destul de tare, fiind sprijinit de Berlin în solicitarea sa de acţiuni mai dure din partea guvernului grec. Papandreou a promis să reducă deficitul bugetar enorm cu 4 la sută anul acesta, Merkel arătând clar că acest lucru va fi considerat drept o măsură a succesului şi că BCE, Comisia şi FMI vor trebui să-l facă pe premierul grec să se ţină de promisiune.

Întâlnirile miniştrilor de finanţe din zona euro şi UE, de lunea şi marţea viitoare, urmează să se ocupe de detaliile strategiei europene, acestea însă se vor concentra probabil asupra modului de control a implementării pachetului de austeritate decât asupra unui pachet de salvare.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.