Ce state sunt ameninţate de faliment

0

Falimentul Greciei pare să fi fost evitat de UE, însă la uşă stau deja următorii candidaţi problemă, în condiţiile în care statele s-au îndatorat în criză mai repede ca niciodată în timpuri de pace, scrie ziarul austriac Die Presse.

Undele de şoc care s-au abătut de luni de zile asupra Europei par să se fi oprit deocamdată. Motive de îngrijorare au existat continuu, dat fiind că, la urma urmei, a fost pentru prima oară că un stat din zona euro s-a apropiat periculos de prăpastia financiară, hrănind temerile vizavi de moneda unică.
Experţii se temeau de un efect de tip domino, la fel ca în cazul falimentului Lehman Brothers, iar asta nu fără motiv, pentru că statele s-au îndatorat în criză, la nivel mondial, aşa de repede ca niciodată înainte, în timp de pace.

Pentru programele de conjunctură au fost cheltuite două miliarde de dolari, la care se adaugă, în contrapartidă, încasări bugetare în scădere rapidă. În unele ţări ale UE, Comisia Europeană estimează o datorie care depăşeşte de mult 100 la sută din PIB. Prin salvarea Greciei, pericolul altor falimente naţionale nu a dispărut încă.
Experţii de la compania britanică de analiză CMA, consideră că există mai multe state în pericol, în frunte cu Venezuela.

Conform analiştilor, probabilitatea ca preşedintele Chavez să nu onoreze datoriile sale externe este de 60 la sută, în ciuda veniturilor record din vânzările petroliere. La mică distanţă urmează Ucraina (unde haosul intern de după alegeri face ca plata banilor de la FMI să fie amânată) şi Argentina, care în 2002 a anunţat deja o situaţie de faliment.
Copilul problemă al UF, Grecia, se află în topul celor 10, cu o probabilitate de neplată a datoriilor de 16, 8 procente, în timp ce Austria este ferită de faliment cu o probabilitate de 94 la sută.

O situaţie cu potenţial exploziv pentru economia Austriei o prezintă candidaţii problemă din Europa Centrală. Pe lângă Ucraina, România se află şi ea printre cele zece cele mai periclitate state, potrivit Die Presse. În cazul în care Kievul şi Bucureştiul se vor afla în incapacitate de plată, acest lucru ar afecta în Austria mai ales marile bănci, care se numără în ambele ţări printre liderii din această branşă, mai ales că, în mod normal, unui faliment al statului îi urmează o criză bancară.

Inclusiv în cadrul UE nu se mai discută de mult în spatele uşilor închise despre posibilii candidaţi care vor păşi pe urmele Greciei. O panică pe pieţele financiare ar fi suficientă pentru a crea un cerc vicios, care să conducă în final la faliment. În cazul unui faliment naţional este vorba de mai mult decât despre mărimea datoriilor externe. Altfel, Japonia ar fi fost falimentară de mult.

Este vorba aşadar despre faptul dacă investitorii au încredere că statul respectiv îşi va onora în continuare datoriile. Dacă această încredere scade, cresc dobânzile pe care ţara trebuie să le plătească pentru împrumuturile sale.
Banii proaspeţi devin mai scumpi iar spirala descendentă se pune în mişcare. Despre un faliment naţional se poate vorbi atunci când un stat face cunoscut faptul că nu mai poate acoperi dobânzile, datoriile şi cheltuielile curente.

Înainte vreme, cei de la Atena ar fi pus în funcţiune maşina de imprimat bancnote şi ar fi tipărit mai multe drahme pentru a reduce datoriile. În cadrul zonei euro această posibilitate nu mai există iar Grecia se opune crizei făcând împrumut după împrumut şi încercând să amortizeze o datorie cu alta. Această strategie are succes, investitorii bătându-se pentru obligaţiuni greceşti. Tacit, Atena speră la ajutor de la UE, însă cu ce preţ.

Un faliment naţional în interiorul graniţelor Europei este încă un subiect tabu. Acest lucru urmează să se schimbe însă, aşa cum îşi doreşte Christian Helmenstein, economist şef la Uniunea Industriaşilor din Austria.
Carintia sau Grecia trebuie lăsate să falimenteze dacă este cazul, solicita el. În cazul unui faliment, trebuie clarificat, în cadrul unei proceduri de insolvenţă, ce active sunt la îndemână. În acest caz, creditorii ar putea fi de exemplu despăgubiţi cu rezerve acvatice. Principiul ‘stat egal siguranţă’ trebuie în opinia sa eliminat.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.