Decriptarea dependenţei de somnifere şi anxiolitice

0

Medicamentele de tip valium sau xanax acţionează asupra creierului la fel ca heroina. Benzodiazepinele sunt nişte molecule foarte utile care îi ajută pe insomniaci, îi linişteşte pe anxioşi, dar din nefericire creează dependenţă.

O echipă de cercetători din Geneva, al cărui studiu este publicat în publicaţia Nature, a reuşit să decripteze mecanismul care creează această adicţie, scrie ziarul elveţian Le Temps.
‘Se ştia de multă vreme că unele persoane îşi pierd controlul, dar nu se cunoşteau bazele neuronale’, subliniază cercetătorul Christian Lüscher, de la Departamentul de neuroştiinţe fundamentale.

‘O sută de medicamente comercializate în Elveţia conţin benzodiazepine, adaugă acesta. Mai ales în cea mai mare parte a somniferelor şi anxioliticelor.’ Cel mai vechi este valiumul, dar se găseşte şi în xanax sau dormicom. Această clasă de molecule este în general administrată la crizele de epilepsie sau pentru relaxarea muşchilor, de exemplu în cazuri de hernie de disc.

Benzodiazepinele au un efect euforizant, unele fiind şi hipnotice. ‘Faptul că benzodiazepinele creează dependenţă limitează potenţialul lor terapeutic’, afirmă Arthur Riegel şi Peter Kalivas, de la Universitatea de Medicină din Carolina de Sud, referindu-se la studiul cercetătorilor elveţieni. ‘Cea mai mare parte din substanţele adictive activează acelaşi circuit cerebral: sistemul dopaminergic care este stimulat şi de recompense naturale, precum hrana sau sexul.’

Experienţele făcute de cercetătorii elveţieni pe şoareci, în parte modificaţi genetic, arată că benzodiazepinele împiedică celulele inhibitoare să-şi facă treaba într-o zonă a creierului numită arealul tegmental ventral. Ele fac acest lucru prin conectarea la un tip specific de receptor – GABAA alpha1 – de pe membrana neuronilor. Dar acest lucru nu este suficient pentru ca aceste substanţe să creeze dependenţă.
Pentru acest lucru, ele îşi modifică şi conexiunile dintre celulele nervoase. Cercetătorii au reuşit să arate că aşa se întâmplă cu unele benzodiazepine, chiar după câteva zile, când moleculele au fost eliminate prin rinichi.

Vestea cea proastă este că efectul sedativ al acestor substanţe este provocat de acţiunea lor asupra aceluiaşi receptor, dar într-o altă zonă a creierului, trunchiul cerebral, care controlează starea de veghe. Cele două fenomene sunt indisociabile. Vestea cea bună este că unele benzodiazepine experimentale acţionează asupra tuturor receptorilor cu excepţia alpha1.

Efectele anxioliticelor, care depind de un canal alpha2, se conservă, reducându-se riscul de dependenţă. Aceste noi molecule nu sunt disponibile pe piaţă, iar unele au fost scoase din motive de toxicitate. Dar dacă una din ele s-ar dovedi utilizabilă, ea s-ar putea substitui cu folos celor care sunt folosite acum.
‘Cu atât mai mult cu cât persoanele anxioase sunt supuse unui risc crescut de dependenţă, adaugă Christian Lüscher.’ Aceste molecule ar însemna că nu se înlocuieşte o dependenţă cu o alta, conchide ziarul.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.