Scutul antirachetă în România: De ce a intervenit anunţul Bucureştiului pe finalul negocierilor privind START-2?

0

Faptul că România se afla pe orbita planurilor Pentagonului privind desfăşurarea interceptoarelor de rachete se ştia mai de demult, de aceea anunţul Bucureştiului privind desfăşurarea pe teritoriul ţării până în 2015 a echipamentelor de urmărire şi rachetelor de interceptare nu a constituit o surpriză pentru cunoscători, comentează pe blogul său de pe pagina internet a postului de radio Eho Moskvî deputatul rus Leonid Sluţki.

Se ştia de asemenea, potrivit acestuia, că ‘autorităţile române au început să cocheteze cu noul guvern al Republicii Moldova şi decizia privind acceptarea elementelor sistemului de apărare antirachetă poate fi privită ca un fel de umflare a muşchilor şi consolidare a poziţiei pe direcţia Moldova’.
În cele din urmă, spune parlamentarul rus, trebuie luate în considerare planurile pe termen lung ale Pentagonului privind implementarea unei a treia poziţii strategice antirachetă.

În general, cea mai mare parte din istoria legată de scut este de înţeles şi explicabilă, comentează el, atrăgând atenţia că un fapt rămâne totuşi greu de descifrat. ‘Enigma? De ce anunţul privind o astfel de decizie strategică importantă a SUA şi României a fost făcut tocmai acum?’ – se întreabă Leonid Sluţki, opinând că o astfel de grabă nu era necesară.

‘Ei bine, ce ar fi fost dacă anunţul de senzaţie al Bucureştiului ar fi intervenit în mijlocul sezonului de vară? Ce ar fi schimbat aceasta în planurile Washingtonului şi Bucureştiului? Mai ales că este vorba de planuri ce vor fi realizate abia la orizontul anului 2015?’ – se întreabă acesta, exclamând: ‘Putea să fie, dar anunţul a fost făcut tocmai acum!’

De ce momentul anunţului surprindere, suscită o atenţie sporită şi a căpătat în genere o aură de mister? Pentru că, afirmă Sluţki, anunţul Bucureştiului a intervenit pe finalul negocierilor ruso¬americane, deloc simple, cu privire la noul Tratat de limitare a armelor strategice ofensive (START-2). ‘De la părţile care negociază auzim în ultima vreme: totul se va finaliza în curând, au rămas de convenit doar unele detalii tehnice.

Şi tocmai în acest moment apare ştirea senzaţională de la Bucureşti, care nu poate decât să fie legată indirect de START-2, pentru că partea rusă a ridicat problema armonizării planurilor de dezarmare de cele legate de desfăşurarea scutului antirachetă al SUA în Europa’ – scrie Sluţki, în opinia căruia ‘astfel de coincidenţe nu sunt întâmplătoare’.

El consideră că SUA au atribuit un anumit sens anunţului Bucureştiului cu privire la interceptorii de rachete. Specialiştii pot să facă oricâte supoziţii doresc în această privinţă, însă răspunsul exact la întrebările care interesează partea rusă va fi dat de viitorul apropiat, mai comentează el.

În schimb cele întâmplate obligă Rusia să verifice din nou şi literă cu literă noul tratat de dezarmare nucleară negociat în prezent cu SUA, întrucât Moscova şi Washingtonul conveniseră anterior să facă o analiză comună a riscurilor strategice şi a ameninţărilor legate de proliferarea rachetelor şi abia apoi să ia decizii bilaterale sau unilaterale adecvate – potrivit aceluiaşi parlamentar rus.

Atunci ce se ascunde în spatele acestui anunţ pripit al Bucureştiului şi al declaraţiilor acestuia că noua zona strategică antirachetă nu este îndreptată împotriva Rusiei? – se întreabă deputatul citat, adăugând că toate aceste asigurări nu valorează nimic după extinderea NATO spre Est şi jurămintele făcute lui Gorbaciov (desigur, în formă verbală) de liderii occidentali.

Diplomaţii, analiştii, militarii urmează să tragă concluziile corespunzătoare, spune Leonid Sluţki, adăugând că pentru oamenii de rând din Rusia momentul ales pentru anunţul senzaţional al Bucureştiului înseamnă un singur lucru: sinceritate completă în relaţia dintre Casa Albă şi Kremlin rămâne un vis îndepărtat. Aşa ceva nu există, consideră el, apreciind că se încearcă din nou exercitarea unor presiuni asupra Rusiei pentru unele avantaje în chestiuni de importanţă strategică legate de dezarmarea nucleară.

În acest context, deputatul rus consideră oportună validarea de către preşedintele Dmitri Medvedev a noii doctrine militare a Rusiei care prevede atacul nuclear preventiv în cazul unor circumstanţe care ar pune în pericol potenţialul rusesc de descurajare strategică.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.