Tragedia din Grecia oferă Berlinului şansa de a iniţia o reformă europeană reală

0

Harababura financiară absurdă din Balcani face să se întrezărească o oportunitate unică pentru a reforma finanţele europene.

Iminenta insolvenţă a unui stat membru al zonei euro pare să fie un moment improbabil pentru a rescrie bugetul Europei, însă este totodată cel mai bun moment pentru aşa ceva, comentează ziarul britanic The Times.

Grecia cochetează cu falimentul, guvernul său trebuind să împrumute 53 de miliarde de euro anul acesta, pentru a putea funcţiona în continuare, în timp ce se confruntă cu perspectiva rambursării unei obligaţiuni în valoare de 8 miliarde de euro, în aprilie.
Băncile interne ale Greciei au fost aproape excluse de pe pieţele de împrumut securizate interbancare, datorită îndoielilor legate de obligaţiunile lor colaterale, în special de la statul grec.

Sindicatele din sectorul public sunt în revoltă, refuzând să poarte “ciliciuľ’ (cămaşa de penitenţă) impus de premierul Giorgios Papandreou. Acesta administrează medicamente tari, însă în spatele ameninţărilor se află frica.
Dacă nu va reuşi să recondiţioneze haina cea ponosită, o întreagă cohortă de state mari ale UE, în frunte cu Germania, vor veni la Atena cu un cec într-o mână şi fiare pentru picioare în alta, tocmai bune pentru a-i face pe greci pentru totdeauna dependenţi de decretele de la Berlin.

Veşti bune. Dacă jucăm cum trebuie această piesă (există aici un mare ‘dacă’) putem crea o gaură largă în Politica Agricolă Comună, putem ispiti Germania să iasă din relaţia ei amoroasă absurdă cu Franţa şi putem redirecţiona sute de miliarde de euro către reconstrucţia industriei europene.
Am putea astfel reface harta politică a Europei şi smulge puterea de la crângurile prăfuite de măslini şi de la satele de pescari adormite, pentru a o pune unde trebuie să fie, în oraşe, fabrici şi laboratoare, locuri unde Europa ar putea să-şi construiască viitorul.

Vânzările în lipsă (short selling) de obligaţiuni guvernamentale greceşti i-au încurajat pe cei care se ocupă cu tranzacţii valutare să facă pariuri împotriva euro iar euro reprezintă testul politic care contează.
Euro reprezintă literalmente valuta credibilităţii europene iar integritatea sa este de importanţă absolută pentru Germania, care a renunţat la moneda proprie cu condiţia ca euro să fie la fel de solid ca marca. Un euro slab, adică nişte bani fragili, care ar permite statelor din clubul mediteranean să recurgă la devalorizare pentru a ieşi din datorii, este ceva intolerabil.

Aceasta este ora Germaniei. Berlinul ar trebui să-şi desfăşoare prosopul de baie peste toată Grecia. O cuvertură negru, roşu, galben (culorile staegului german, n.red.) înfăşurată în jurul vârfului peninsulei balcanice, care ar putea să ne protejeze de încurcăturile corpulentei goliciuni financiare a Greciei, notează The Times. Berlinul nu poate să stea şi să se uite cum Grecia, o ţară care a avut cutezanţa de a minţi privitor la starea finanţelor sale publice, murdăreşte euro printr-o lamentabilă criză de lichidităţi.

Nu este surprinzător că se aud zvonuri despre discuţii intense la Berlin, referitor la un pachet de salvare pentru Grecia, ca de exemplu achiziţionarea de obligaţiuni de stat greceşti de către o bancă germană de stat sau crearea unui fond de urgenţă pentru zona euro. Problema este ce condiţii vor fi impuse pentru finanţarea temporară a trândavilor din Grecia, comentează critic ziarul britanic.

Acest quid pro quo va fi unul dur iar Atena nu se va putea opune reducerilor obligatorii la nivel de cheltuieli publice şi împrumuturi. Grecia are puţine opţiuni, dacă cumva le are şi pe acestea. Părăsirea zonei euro, un scenariu care a fost subiectul unei bârfe de piaţă lipsite de bază, este un nonsens.
Acest lucru ar provoca o fugă la bănci pe toate marile artere ale Greciei, ca atunci când s-a trecut de la drahmă la euro. În perioada care va urma pachetului de salvare viitorul Greciei este sumbru, marcat de o îndelungă activitate de stingere a datoriilor şi reduceri în sectorul public şi la nivelul armatei şi marinei sale umflate şi parazite.

Spania şi Portugalia au şi ele în faţă un viitor aspru, prima întorcându-se la nivelul şomajului în masă de dinaintea introducerii euro – una din cinci persoane nu are un loc de muncă – în timp ce Portugalia se confruntă cu cea mai înaltă rată a îndatorării sectorul public din zona euro şi cel mai mic venit pe cap de locuitor.
Aceasta este însă o oportunitate pentru Europa de a se reforma, dat fiind că există un stat UE care ar putea, dacă alege acest lucru, să părăsească euro şi clubul său. Germania are biciul în mână, pentru că ar câştiga financiar tăind lanţul şi bila de fier a statelor mediteraneene.

Germania este cel mai mare contribuabil net la bugetul european. În 2008, Germania a plătit 8,8 miliarde euro mai mult decât a primit din “oala” de la Bruxelles, de două ori mai mult decât cei doi ceilalţi mari contribuabili, Italia şi Franţa, ultimul fiind cel mai mare beneficiar de fonduri europene dar şi un mare contribuabil.
Pentru a vedea câştigătorii clari, aceia care depind de subvenţii de la Bruxelles, este de ajuns să privim dinspre nucleu spre periferia UE, însă nu prea departe către Est.

Câştigătorul nu este Polonia sau România ci un membru UE mai vechi, care a fost alăptat la sânul Bruxe llesului mulţi ani de zile. Grecia a băgat în buzunar 6,6 miliarde euro net în 2008. La nivel de fonduri structurale, program de ajutor regional de subvenţii directe pentru state mai puţin bogate ale UE, Grecia a câştigat 25 de miliarde de euro între 2000 şi 2006. În cadrul programului 2007-2013 ea urmează să primească alte 20 de miliarde de euro.

O idee care pluteşte pe la Bruxelles este aceea de a plăti accelerat Greciei fondurile structurale, pentru a ţine portăreii la distanţă. Marea Britanie la rândul ei nu ar trebui să privească autosuficient la “viermii” care se zbat sub piatra zonei euro, aceasta fiind o oportunitate politică pentru a găsi o cauză comună.
Atunci când costurile unui pachet de salvare şi irosirea de subvenţii regionale şi agricole vor fi cu adevărat scoase la iveală, acest lucru va fi extrem de impopular în Germania.

La acest punct, Marea Britanie ar trebui să facă presiuni puternice pentru o reformă bugetară a UE. În schimbul promisiunii unei schimbări reale, Marea Britanie ar putea pune pe tapet cea mai mare carte a sa şi anume acordul de a adera la zona euro.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.