UE vrea să facă singură totul, dar are nevoie de FMI în gestionarea crizei

0

UE nu are experienţă în gestionarea unei crize. A face singură totul este numai o iluzie, deoarece nu deţine mijloacele de a pune la dispoziţie lichidităţile necesare şi nici pentru a impune un plan fiscal credibil.

În schimb, FMI poate face acest lucru şi poate recurge şi la un program de monitorizare, potrivit ziarului Corriere della Sera. Cotidianul britanic Financial Times (FT) este de părere că FMI este folosit în chip de ţap ispăşitor pentru guvernele ţărilor afectate de criză, care folosesc condiţiile de creditare ale sale ca o acoperire pentru a urma politici nepopulare.

Un plan credibil pentru a opri speculaţia împotriva titlurilor de stat greceşti necesită două elemente: un program fiscal credibil din punct de vedere politic – va impune Greciei să aducă deficitul de la 13% la 3% până în 2012, aşa cum cere Bruxelles-ul – şi lichidităţi suficiente pentru a se evita o criză a datoriei.
UE nu deţine instrumentele necesare nici pentru a pune la dispoziţie lichidităţile necesare nici pentru a impune un plan fiscal credibil. Banca Centrală Europeană (BCE) ar putea oferi lichidităţi dar nu ar putea însoţi demersul de condiţii privind calendarul stabilizării fiscale. Bruxelles-ul nu dispune de fonduri proprii, cel puţin nu în cantitate suficientă.

Problema nu este numai Grecia. Lichidităţile necesare pentru a stopa speculaţia şi a evita ca ea să se deplaseze la Spania şi Portugalia (posibil chiar la Marea Britanie) vor creşte în următoarele luni la cel puţin 100 de miliarde de euro. În sfârşit, nici BCE şi nici Bruxelles-ul nu au nicio experienţă în gestionarea unei crize.
Chiar dacă în locul unei instituţii europene planul ar fi decis de un grup de ţări, de exemplu Franţa şi Germania, acestea nu ar deţine lichidităţi suficiente şi nici nu ar fi de crezut din punct de vedere politic că vor putea impune condiţii unui alt stat membru al UE.

A pune la dispoziţia unei ţări lichidităţi şi a însoţi acest lucru de angajamente fiscale credibile şi de un program de monitorizare este ceea ce face Fondul Monetar Internaţional (FMI) de peste 50 de ani. Spre deosebire de UE, FMI deţine atât instrumentele cât şi experienţa necesară, chiar în situaţii mult mai dificile decât cea din Grecia.

Europenii nu pot garanta că planul lor va funcţiona, dar nici nu se pot expune riscului ca pieţele financiare să-l aprecieze drept insuficient. Tocmai insistenţa europenilor de a dori să facă totul pe propriile forţe – atunci când nu deţin instrumentele de a face acest lucru – este unul dintre motivele pentru care criza din Grecia s-a agravat în ultimele săptămâni, crede Corriere della Sera.

Soluţia este un plan convenit între UE şi FMI, aşa cum s-a întâmplat anul trecut în cursul crizei din Letonia. Bruxelles-ul şi BCE vor participa la negocieri, asigurându-se că regulile europene nu sunt încălcate, iar FMI va pune la dispoziţie lichidităţile şi propria sa experienţă.
Nu există nimic umilitor pentru UE, este de părere ziarul, italian. Fondul este o instituţie multinaţională în al cărui Consiliu de administraţie europenii deţin majoritatea – chiar şi sediul ar fi în Europa, în loc de Washington, dacă europenii ar înceta să se mai certe şi ar fi reprezentaţi de BCE unindu-şi cotele.

A expune riscului euro pentru o chestiune de prestigiu şi vanitate este iraţional. Aceasta pentru că, dacă euro nu deţine instrumentele pentru a înfrunta propriile crize este numai din vina europenilor, a celor care nu au dorit niciodată ca euro să fie altceva decât o uniune monetară, consideră.
FT se întreabă dacă în cazul în care se va conveni o creditare de urgenţă pentru a preveni neplata datoriei suverane a Greciei, este, oare, FMI instituţia care ar putea coordona creditarea?

Puţini se îndoiesc că FMI nu ar profita de şansa de a face parte dintr-o misiune de salvare, deşi oficialii afirmă cu prudenţă că această decizie revine Greciei. Dar lichidităţile şi credibilitatea pe care FMI le va aduce trebuie cântărite bine în faţa semnalului negativ transmis de faptul de a nu apela deloc la Fond.
Pe parcursul anului trecut, FMI a asumat un rol central în încercarea de salvare a unor ţări din Europa Centrală şi de Est de criza financiară. Adesea, acesta a cârmit mai degrabă decât a vâslit – elaborând şi monitorizând condiţiile pe care guvernele care se împrumutau trebuie să îndeplinească pentru a beneficia de bani, fără a oferi neapărat toată acea finanţare.

În Letonia, de exemplu, fondul a acordat 1.68 miliarde de euro în împrumuturi de urgenţă, ca parte a unui pachet de salvare mai amplu de 7,5 miliarde de euro, restul provenind de la UE, Banca Mondială şi ţări europene individuale, cu condiţia ca Letonia să opereze reduceri de buget ample. Premierul Valdis Dombrovskis a luptat pentru a menţine programul de salvare pe făgaş, în pofida tensiunilor din cadrul coaliţiei recalcitrante formate din cinci partide privind măsurile de austeritate nepopulare.

FMI, sub conducerea lui Dominique Strauss-Kahn, a furnizat de asemenea între o jumătate şi 3 sferturi de pachete de salvare pentru Ungaria şi România. În România, rezultatul nu a fost un mare succes, relevă FT. Economia s-a contractat cu circa 7 la sută iar căderea guvernului român, în octombrie 2009, a forţat FMI să suspende asistenţa. Dar, în Ungaria, măsurile au contribuit la reducerea deficitului bugetar iar ministrul de finanţe a declarat luna trecuta că ţara sa nu mai cere sprijinul financiar al FMI.

Cu toate acestea, procesul de replicare pentru Grecia va problematic. În afară de Islanda, ultimele ţări vest-europene care au împrumutat de la FMI au fost Italia şi Marea Britanie, în anii 1970. Stigmatizarea acestor episoade persistă şi este reflectată de reticenţa multor guverne ale UE faţă de ideea ca Fondul să se implice în Grecia.
Ousmene Mandeng, un fost oficial al FMI, spune că Europa poate îndeplini funcţiile principale ale FMI – proiectarea unui program fiscal de austeritate şi facilitarea modului de creditare – fără a fi nevoită să apeleze la instituţia de la Washington.

“Deoarece este vorba de o problemă fiscală internă, mai degrabă decât o problemă externă de sustenabilitate, nu este o problemă tipică FMI,” spune el. “Nu este greu pentru Comisia Europeană să elaboreze un obiectiv fiscal pentru Grecia, fără a avea nevoie de ajutorul FMI”, mai precizează el. Dar alţii susţin că distanţarea FMI de dezbaterile interne ale Europei, fac din el o instituţie mai potrivită pentru a conduce un program de salvare.

Morris Goldstein de la Institutul Peterson pentru Economie Internaţionala de la Washington şi totodată fost oficial FMI, spune că abilitatea de a impune condiţii din exterior este de apreciat.
“Va fi Europa cu adevărat suficient de dură cu una dintre membrele ei?”, se întreabă el. UE a fost deja acuzată că face presiuni asupra FMI pentru a-şi atenua condiţiile impuse asupra Letoniei. “Organizarea de planuri de salvare bilaterale sau regionale pentru vecini de multe ori nu funcţionează”, spune Goldstein.

În Asia, de exemplu, FMI a fost mult blamat după listele lungi de condiţii pe care le-a cerut în schimbul ajutorului în perioada crizei financiare regionale din 1997-1998. Ţările din Asia care au vrut să se elibereze de tirania FMI, au înfiinţat aşa-numita “Iniţiativă Chiang Mai”, un set de “aranjamente swap” (metodă de îmbunătăţire a aranjamentelor privind lichidităţile, presupunând un troc între diferite monede, care ar putea fi chemate în perioade de criză, n.red).

Dar, relevă Goldstein, pentru a obţine peste 20 la sută din alocarea lor, ţările participante trebuie să aibă un program de creditare al FMI în vigoare. FMI este folosit în chip de ţap ispăşitor pentru guvernele afectate de criză, care folosesc condiţiile de creditare ale sale ca o acoperire pentru a urma politici nepopulare.
Dacă Europa va extinde împrumuturile de salvare la Grecia, guvernele din UE ar putea constata că tactica apelării la FMI şi de a se ascunde în spatele lui funcţionează atât pentru creditori cât şi pentru debitori, conchide FT.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.