O eventuală unire a Republicii Moldova cu România ar duce la destabilizarea Europei de Est

1

Republica Moldova şi România au început să-şi onoreze obligaţiile asumate în cadrul dialogului interguvernamental. Guvernul de la Bucureşti a aprobat alocarea pentru Republica Moldova a unui sprijin financiar în valoare de 100 milioane de euro, urmând ca primele 25 de milioane să fie primite de Chişinău anul acesta.

La rândul lor, autorităţile moldovene au dat ordin să fie scos gardul de sârmă ghimpată de la graniţa moldo-română. În data de 31 martie va intra în vigoare acordul dintre cele două ţări privind micul trafic de frontieră, pe care politologii îl consideră un prim pas în realizarea proiectului unionist. Cu toate acestea, potrivit cotidianului rus Nezavisimaia Gazeta, această integrare ar putea duce la destabilizarea Europei de Est.

Sârma ghimpată va fi înlăturată pe o distanţă de 360 kilometri de frontieră, ceea ce le va permite locuitorilor din satele apropiate să viziteze nestingherit România. În acelaşi timp, cetăţenii români trec demult fără vize graniţa moldoveană. Înainte, fostul preşedinte al Republicii Moldova Vladimir Voronin respingea o asemenea unire, afirmând că realizarea proiectului unionist va afecta suveranitatea şi integritatea republicii, aminteşte ziarul rus.

Potrivit directorului Centrului pentru analize strategice de la Chişinău, Serghei Nazaria, ‘înlăturarea sârmei ghimpate nu înseamnă deloc pierderea statalităţii’. În opinia analistului, pătrunderea ‘românismului’ este chiar utilă adepţilor statalităţii moldovene. ‘Doar în comunicarea de zi cu zi moldovenii pot să înţeleagă definitiv că ei nu sunt români şi să tragă anumite concluzii’, consideră Nazaria.

De altfel, preşedintele României, Traian Băsescu, nu refuză să recunoască suveranitatea Republicii Moldova. El respinge însă categoric semnarea unui nou Tratat de frontieră cu Chişinăul.
Bucureştiul doreşte să semneze ‘un acord care să vizeze regimul frontierei existente, aşa cum a fost moştenită ea de la Uniunea Sovietică, şi este necesar un astfel de tratat pentru a aduce modul de trecere de către cetăţenii moldoveni a frontierei spre UE la standarde europene’, a declarat Băsescu în timpul vizitei sale la Chişinău. În acest sens, liderul român aşteaptă paşi mai hotărâţi din partea Chişinăului, notează cotidianul rus.

Potrivit Nezavisimaia Gazeta, iniţiatorul unor asemenea paşi este preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, care este şi preşedinte al parlamentului. În acest sens, publicaţia menţionează iniţiativele lui Ghimpu privind scoaterea din Constituţia ţării a sintagmei ‘limbă moldovenească’ şi noile sale reforme administrativ-teritoriale.
Conform acestor reforme, se doreşte renunţarea la împărţirea republicii pe ‘raioane’ şi revenirea la ‘vechea împărţire, cea pe judeţe’. De asemenea, se intenţionează acordarea dreptului de vot nu de la 18, ci de la 16 ani.

Toate aceste iniţiative sunt contestate de Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM). În opinia comuniştilor, schimbările constituţionale propuse ar duce la unirea Republicii Moldova cu România.
‘Dacă în Constituţie va fi introdusă sintagma ‘limba română’, acesta va fi primul pas pe calea unirii Republicii Moldova cu România. Pentru unioniştii din republică, acest gest simbolic este foarte important’, a declarat deputatul comunist Mark Tkaciuk.

Iniţiativele lui Ghimpu au provocat divergenţe chiar în cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE), continuă Nezavisimaia Gazeta. Astfel, liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, consideră că schimbarea ‘limbii moldoveneşť în limba română va provoca o scindare a societăţii. În acest sens, Lupu propune desfăşurarea unui referendum, pentru ca cetăţenii să decidă ei înşişi pe marginea respectivei probleme.

Împotriva amendamentelor propuse la Constituţie se pronunţă şi Comisia de la Veneţia. Preşedintele ei, Gianni Buquicchio, care a efectuat luna aceasta o vizită oficială la Chişinău, recomandă amânarea schimbărilor până după alegerea unui preşedinte al Republicii Moldova.

De altfel, aceasta este doar partea vizibilă a integrării Republicii Moldova în România, subliniază cotidianul rus, amintind de decizia autorităţilor moldovene de a introduce în şcoli şi universităţi cursul de ‘Istorie a Românei’, unde Moldova este denumită Basarabia şi considerată parte integrantă a teritoriului românesc. De asemenea, România a majorat de la 4.000 la 5.000 numărul de locuri pentru cetăţenii moldoveni în instituţiile de învăţământ superior, 700 din care sunt fără plată.

De curând, pentru cetăţenii Republicii Moldova a fost implementată o procedură înlesnită de obţinere a cetăţeniei române. Potrivit ziarului rus, ‘cotropirea’ republicii de către Bucureşti a continuat prin deschiderea a două noi posturi de televiziune româneşti: Jurnal TV şi Publika TV. Cu excepţia liderului democrat, actuala putere de la Chişinău elaborează un proiect unionist.

Însă, după cum declară politologul rus Zurab Todua, va fi dificil să se forţeze realizarea acestui proiect. ‘În pofida impresionantelor sume investite de România de la începutul anilor ’90 ai secolului trecut, ideea unirii nu stăpâneşte masele largi, ci doar 15-20% din populaţia republicii.
Cea mai mare parte, inclusiv minorităţile naţionale, respinge în mod categoric unirea, chiar şi în ‘ambalaj european”, a declarat Todua pentru ziarul rus. Potrivit acestuia, dacă procesul unificării va fi lansat de conducerea liberală a Republicii Moldova, se va ajunge la o sciziune internă.

În afară de aceasta, imediat ce România va formula în mod oficial pretenţii teritoriale faţă de Republica Moldova şi Ucraina, se vor face auzite ‘suspciuni făţişe’ şi în ceea ce priveşte graniţa româno-ungară şi româno-bulgară. ‘Acestea sunt obstacole obiective ce împiedică autorităţile române şi moldovene să înceapă unirea. Însă ele (autorităţile) lucrează la înlăturarea lor.
În acelaşi timp, se desfăşoară pregătirea opiniei publice pentru ca unirea să aibă loc, punându-se accent pe restabilirea echităţii istorice’, declară Todua, adăugând că, deocamdată, Moscova urmăreşte în tăcere evenimentele.

Citește și
1 Comentariu
  1. Romania reintregita spune

    Spusele psihologului rus denota fie dezinformare(de care ma indoiesc), fie o incercare de a masca dorinta fireasca a tutror ROMANILOR: dorinta de unire. Dovezile sunt clare: manifestari, propaganda, iar sondajele de opinie au aratat ca un procent de 52% din cetatenii Republicii Moldova doresc unirea, nefiind adevarata afirmatia acestuia(doar 15-20%). Cat despre minoritati, era de asteptat ca nu doresc nicio schimbare, deoarece pentru ei unirea ar insemna numai o schimbare, in timp ce pentru noi inseamna revenirea cel putin la forma teritoriala de pana in 1812(destul haos exista in Romania, macar moralul sa il avem ridicat, macar sa dovedim cu totii ca suntem inca ROMANI si sa luptam pentru drepturile noastre ca popor). Nu mai avem un Stefan cel Mare..

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.