Dinozaurii pitici din România: ce i-a împiedicat să crească?

0

Pe lângă legendarul conte Dracula, în România există acum un alt fenomen inedit: pe teritoriul vechii ‘insule Haţeg’ (care se situa în zona ce corespunde azi Bazinului Haţeg sau Ţării Haţegului), oameni de ştiinţă au descoperit fosile ale unor dinozauri, iar analiza oaselor acestora a arătat că de-a lungul întregii lor vieţi animalele rămâneau pitice.

Această descoperire paradoxală i-a uimit pe specialişti. Care să fi fost cauza? Din nou ‘particularităţile mistice’ ale Transilvaniei? – notează cotidianul rus Pravda.
Atunci când, în 1895, baronul ungur Franz Nopcsa afirma că sora sa descoperise pe moşia familiei fosile ale unor dinozauri pitici, mulţi au crezut că acestea sunt nişte scorniri alimentate de legendele despre contele Dracula şi alt misticism de acest gen.

Un nou studiu realizat de oameni de ştiinţă pe marginea fosilelor de dinozauri pitici descoperite pe ‘insula Haţeg’ din România nu doar confirmă existenţa acestor animale, ci explică în mare măsură de ce animalele se micşorau treptat.
‘Alte animale care trăiau în zona Haţeg alături de dinozauri – peşti, broaşte, salamandre, crocodili, păsări, şerpi şi mamifere – erau şi ele ceva mai mici decât ‘suratele’ lor din alte regiuni.

Cu toate acestea, dinozaurii pitici băteau toate recordurile la acest capitol’, declară autorul studiului, Michael J.Benton, de la Universitatea din Bristol. Benton şi colegii săi au studiat cu cea mai mare atenţie fosilele dinozaurilor descoperite în Haţeg, analizând proporţiile şi forma oaselor lor şi comparându-le cu cele ale altor reptile antice.
Analiza a dezvăluit că cel puţin 4 tipuri de dinozauri care populau ‘insula Haţeg’ erau pitici.

Printre aceştia se număra, de exemplu, dinozaurul titanosaurid Magyarosaurus, un sauropod. Lungimea corpului său era de circa 5-6 metri, cu mult mai mică decât a altor dinozauri (de exemplu, lungimea unui exemplar de Argentinosaurus era de circa 25 de metri). O altă varietate a hadrozaurului Zalmoxes, descoperit recent, făcea şi ea parte din speciile pitice: Zalmoxes robustus atingea circa 3 metri în lungime.

‘Am descoperit că aceşti dinozauri aveau o lungime de aproximativ două ori mai mică decât ‘rudele’ lor de pe marile continente, iar greutatea lor reprezenta o optime din cea a ‘rudelor adulte”, precizează Benton. Principala cauză a unei diferenţe atât de mari o constituiau procesele fiziologice şi particularităţile alimentaţiei’, explică omul de ştiinţă.

În opinia autorului studiului, dinozaurii din ‘insula Haţeg’ se micşorau din cauza aşa-zisului mecanism de progeneză, un cumul de factori ereditari şi ecologici, care a dus la ‘erori’ în procesul de creştere şi dezvoltare al acestor animale. Între altele, maturitatea sexuală la aceste animale se înregistrează mai devreme, ele murind cu câţiva ani mai devreme decât reprezentanţii ‘normali’ ai speciei.

‘Studiul atât de aprofundat desfăşurat de Benton şi colegii săi este curios şi, în acelaşi timp, provocator’, a comentat noutatea paleontologul Scott Sampson, din cadrul Muzeului de Ştiinţe naturale din Utah. ‘Devine evident că giganţii care populau Terra cu multe milioane de ani în urmă aveau şi reprezentanţi pitici. De asemenea, studiul sugerează că în unele locuri evoluţia poate lua şi o altă cale, transformând animalele de pe insule izolate de marele continent din mari în mici sau invers’, a mai adăugat Sampson.

Oamenii de ştiinţă continuă să se întrebe dacă acest lucru se întâmplă doar pe insule şi dacă nu cumva apariţia de specii pitice are legătură cu deficitul alimentar şi cu numărul extrem de mic de animale răpitoare. ‘Cred că majoritatea biologilor nu resping versiunea conform căreia rădăcinile acestui fenomen ar avea legătură cu o enigmă încă neelucidată a insulei Haţeg însăşi’, a conchis Michael Benton, citat în final de Pravda.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.