Finlanda preia iniţiativa salvării de la poluare a Mării Baltice

0

Săptămâna trecută, Finlanda, o naţiune de doar 5,3 milioane de locuitori, a provocat din nou puterile mondiale, găzduind un ambiţios summit ‘de acţiune’, desfăşurat pe perioada unei singure zile, pentru a salva Marea Baltică de zeci de ani de poluare, de degradare a mediului şi de neglijare.

La conferinţă au participat lideri naţionali din toate cele nouă state cu ieşire la Marea Baltică, reprezentanţi din Norvegia şi Belarus, reprezentanţi ai UE şi 1.500 de delegaţi din partea unor organizaţii regionale, companii importante şi mici, ONG-uri şi grupuri de militanţi locali, notează cotidianul britanic The Guardian.
Cancelarul german, Angela Merkel, nu a venit la Helsinki ceea ce a reprezentat, probabil, o greşeală.

Cel mai puternic om din Rusia, Vladimir Putin, a participat în schimb la summit, promiţând programe de ecologizare a mediului în jurul Sankt Petersburgului, în Golful Finlandei, şi în enclava Kaliningrad.
Salutând sprijinul venit din partea guvernelor, organizatorii summitului au subliniat că principala lor preocupare vizează punerea laolaltă a capacităţilor, energiei actorilor implicaţi şi companiilor din regiune.

Până la sfârşitul summitului, peste 140 de angajamente specifice de a întreprinde paşi practici, de a adopta cele mai mai bune măsuri sau de a lansa iniţiative de cercetare pentru a opri degradarea marină au fost primite din partea unor companii multinaţionale cum ar fi IBM sau Nokia, dar şi din partea unor producători de cherestea locali sau a unor organizaţii ale fermierilor.

Bazându-se pe punerea lolalată a resurselor şi mai puţin pe iniţiative guvernamentale, summitul a evitat astfel dezamăgirile şi ‘jocurile de plasare a vinei’ aşa cum s-a întâmplat la summitul destinat schimbării climatice de la Copenhaga. Mai mult, organizatorii reuniunii au pretins că au creat o paradigmă post-Copenhaga pentu o acţiune ecologică transnaţională.

Potrivit unui oficial finlandez, în ultimii zeci de ani, Marea Baltică a suferit de pe urma poluării neverificate, a scurgerilor de petrol, a deşeurilor toxice, a minelor şi armamentului din timpul războiului. În prezent, pe fundul Mării Baltice se află aproximativ 100.000 de epave.
Pentru The Guardian, summitul a reprezentat un o ilustrare de bună calitate a unei abordări care merge de la bază spre vârf, pe care comentatorii şi activiştii au solicitat-o după eşecul de la Copenhaga.

Aşa cum remarca un diplomat, absenţa mega-rivalilor strategici, SUA şi China, de la summit s-a dovedit în întregime pozitivă şi a contribuit la succesul întâlnirii.
La capitolul minusuri ale summitului, pare clar că principalul scop cu care Putin a venit la Helsinki a fost acela de a-i reasigura pe vecinii săi că Nord Stream, gazoductul gigant care va lega Germania de Rusia şi care va intra în funcţiune în 2012, nu va polua Marea Baltică.

Aceste declaraţii ale lui Putin vin în contextul în care proiectul, în valoare de 7,4 miliarde de dolari, este contestat în justiţia germană de către World Wildlife Fund, organizaţie care susţine că evaluarea impactului asupra mediului pe care o va avea gazoductul nu este adecvată. Pe bună dreptate, organizaţia amintită doreşte o monitorizare independentă şi îmbunătăţită a proiectului şi măsuri de refacere şi de compensări mai bune pentru zonele afectate.

Pe de altă parte, atât de puternice sunt interesele politice şi comerciale implicate şi atât de mare este cererea europeană pentru gazul arctic ieftin, încât pare puţin probabil ca acţiunea tribunalului să aibă prea mult efect.
Preşedinta Finlandei, Tarja Halonen, a declarat că ţara sa a preluat iniţiativa de a salva Marea Baltică pentru că cineva trebuia să o facă, considerând pervers şi inacceptabil faptul ca ‘unele dintre ţările cele mai bogate şi mai responsabile ecologic din lume să aibă ieşire la una dintre cele mai poluate mări’.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.