Ieşirea dintr-o dureroasă criză economică zdrobeşte stânga politică din Ungaria

0

Ungaria socialistă, salvată de la faliment în urmă cu 16 luni cu zeci de miliarde împrumutate de la instituţiile internaţionale, a ieşit din criză cu un buget de austeritate sever, pe care electoratul riscă să-l sancţioneze în aprilie votând pentru forţele de dreapta ale spectrului politic, apreciază AFP.

Impuse de Fondul Monetar Internaţional (FMI), Banca Mondială şi Uniunea Europeană, care au deblocat 20 de miliarde de euro în octombrie 2008, politicile draconice de limitare a cheltuielilor publice asumate de guvernul socialist minoritar al lui Gordon Bajnai nu au întârziat să dea roade.
Ţara, membră a Uniunii Europene din 2004 şi pretendentă la integrarea în zona euro în 2014, a scăpat de deficitele bugetare excesive, care nu ajunseseră totuşi cât ale Greciei, de peste 12% din produsul intern brut (PIB).

‘Ungaria are nevoie de euro cât mai repede posibiľ, a subliniat Gordon Bajnai la finele lunii ianuarie, lăsând să se înţeleagă că aderarea la zona euro ar putea ‘surveni în următorii patru ani’. Dar pentru aceasta, a admis el, ‘indiferent de cine va câştiga alegerile, guvernul viitor va trebui să continue reformele economice‘ pentru a consolida ieşirea din criză.

Odată cu revenirea deficitului public în jurul cifrei de 3,9% din PIB, faţă de 9% înainte, moneda ungară, forintul, s-a stabilizat, permiţând Budapestei să recâştige încrederea pieţelor financiare. În acest context, guvernul a putut să renunţe la ultima tranşă din împrumutul internaţional, motivând că se poate finanţa de pe pieţe.

În schimb, populaţia, lovită de impozite, de scăderea asistenţei sociale de stat, de desfiinţarea celui de-al treisprezecelea salariu şi de tăierile de venituri din pensii, în timp ce rata şomajului a sărit la 11%, ar urma să penalizeze sever actuala echipă guvernamentală cu ocazia alegerilor legislative de la 11 şi 25 aprilie a.c., relevă ultimul sondaj Szonda-ipsos publicat la 12 februarie.

Partidul socialist, MSZP, la guvernare, nu va primi mai mult de 22% din voturi, în timp ce partidul de opoziţie de dreapta FIDESZ ar putea obţine 58% din sufragii. Marea surpriză vine din partea partidului de extremă dreaptă Jobbik, care ar fi preferat de 14% dintre cetăţenii unguri.
Liderul carismatic al FIDESZ, fostul prim-ministru Viktor Orban (1998-2002), a promis recent ‘crearea unui milion de locuri de muncă în 10 ani’, în timp ce ţara de 10 milioane de locuitori a recurs ‘la scăderi importante de impozite pe venituri’ pentru relansarea economiei care încă înregistrează un recul al PIB-ului de 6,2% pe 2009. Viktor Orban nu a precizat şi cum va ajunge la rate de creştere pozitive, comentează AFP.

Chiar dacă liderii FIDESZ au dat de înţeles că ar putea lăsa un deficit de 7% din PIB în 2010, care le-ar permite să-şi acopere parţial promisiunile electorale, FMI şi pieţele financiare nu ar tolera niciodată un asemenea derapaj, iar perspectivele de aderare la euro ar fi mai departe ca oricând.

În timp ce mass media ungare au încercat să compare criza din Grecia cu cea din Ungaria din 2008, primul ministru Gordon Bajnai a declarat săptămâna trecută, în preajma summitului UE de la Bruxelles, că ‘(Toţi pentru Unul) semnifică solidaritatea membrilor Uniunii Europene cu Grecia, la fel cum Ungaria a profitat de solidaritatea europeană, acum 18 luni. Iar (Unul pentru Toţi) înseamnă că fiecare trebuie să-şi îndeplinească îndatoririle’ – aminteşte AFP.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.