Un atac militar la adresa Iranului ar fi o mare greşeală, consideră un înalt oficial rus

0

Secretarul de presă al Casei Albe, Robert Gibbs, subliniase, la sfârşitul săptămânii trecute, că ultimele declaraţii şi acţiuni ale Iranului obligă SUA ‘şi alte state’ să iniţieze sancţiuni drastice la adresa acestei ţări.

La rândul său, şeful-adjunct al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Vladimir Nazarov, dă de înţeles, într-un interviu acordat cotidianului rus Kommersant, că Rusia ar putea sprijini sancţiunile, însă acestea trebuie să fie ‘adecvate ameninţărilor din partea programului nuclear iranian’.
Totodată, Nazarov subliniază că Rusia mai încearcă încă să-i convingă pe partenerii occidentali să găsească mijloace diplomatice pentru soluţionarea problemei, pentru a nu ‘strânge Iranul cu uşa’.

Potrivit lui Nazarov, Rusia este îngrijorată de semnalele contradictorii ale Iranului pe marginea propunerilor Grupului celor şase state implicate în negocierile privind problema nucleară iraniană (SUA, Rusia, Franta, Marea Britanie, Germania si China) şi a cererilor Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA). Moscova consideră că Teheranul ar trebui să colaboreze cu AIEA într-o măsură mai mare.

Chiar dacă Rusia vede în Iran un partener strategic important, perspectiva deţinerii de către Teheran a armei nucleare este considerată inadmisibilă de către Moscova, deoarece acest lucru ‘ar avea consecinţe dramatice pentru regiune şi comunitatea internaţională în general’ şi va duce la un ‘efect de domino’, când multe alte ţări vor dori să obţină arme nucleare.

Nazarov atenţionează că acele ‘termene ipotetice’ la care Iranul ar putea obţine arme nucleare şi care sunt vehiculate de experţi din alte ţări încep se să reducă. În acest context, chiar dacă Rusia consideră sancţiunile contraproductive, ‘în unele situaţii, aplicarea lor este inevitabilă’, lucru afirmat chiar de liderul rus Dmitri Medvedev. Rusia nu este pentru ‘sancţiuni blânde sau dure’, ci pentru unele care să corespundă nivelului de ameninţare.

Moscova consideră că un eventual atac din partea SUA şi Israelului asupra Iranului ar constitui o gravă eroare şi ar putea avea repercusiuni inclusiv asupra Rusiei. De aceea, Consiliul de Securitate al Rusiei depune toate eforturile pentru a convinge ţările implicate că soluţia militară este extrem de periculoasă şi nu trebuie admisă, subliniază oficialul rus.

Cu toate acestea, Rusia nu consideră că ar trebui să sisteze contractul privind livrarea de complexuri C-300 în Iran. ‘Acele ţări care formulează asemenea cereri (privind sistarea livrărilor de arme) ar trebui mai bine să se la afacerile lor cu Georgia’, a declarat Vladimir Nazarov. În context, interlocutorul ziarului rus subliniază că nu doar problema Georgiei constituie un motiv de dispută cu NATO, ci şi extinderea organizaţiei spre Est.

‘Ţinem minte foarte bine cum erau atrase în NATO republicile baltice: Rusiei i s-a promis că acest lucru va îmbunătăţi relaţiile Moscovei cu republicile baltice, că acest lucru le va obliga să respecte mai mult drepturile minorităţilor naţionale. Lucrurile, însă, au ieşit exact invers: cursul antirusesc al republicilor baltice s-a întărit’, consideră Nazarov.

‘Nu putem să acceptăm ideea promovată de secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, conform căruia extinderea NATO ar întări inclusiv securitatea Rusiei. Aceste temeri (ale Moscovei) au găsit oglindire în strategia de securitate naţională şi în doctrina militară a Rusiei’, a mai spus şeful-adjunct al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse.

În ceea ce priveşte lupta internaţională cu traficul de stupefiante din Afganistan, Nazarov consideră că poziţia SUA nu este una consecventă. ‘Pe de o parte, ele sunt dispuse să-şi înteţească eforturile împotriva laboratoarelor de droguri, a aşa-ziselor bazare de opiu din Afganistan, însă pe de altă parte ele au încetat cu totul să distrugă culturile de opiacee’, subliniază oficialul rus, care propune o colaborare între NATO şi Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) în domeniul contracarării traficului de droguri din Afganistan.

Nazarov declară că, în prezent, armata şi poliţia din Afganistan sunt dotate, prin finanţare din partea SUA, cu arme analoge celor sovietice şi ruseşti, însă produse fără licenţă în ţări ale Europei de Est şi care au o calitate inferioară.
‘De exemplu, Kalaşnikovul fabricat în alte ţări are resurse de 10 ori mai mici decât arma-automat fabricată în Rusia’, subliniază Nezarov, afirmând că afganii preferă tehnica militară rusă, simplă ca utilizare şi adaptată climei din această ţară. Oficialul rus îndeamnă SUA să comande aceste arme direct din Rusia, pentru a nu cheltui bani inutil pe ‘produse contrafăcute’.

Referitor la cele peste 100 de obiective ce fuseseră construite de specialişti sovietici în Afganistan, Dmitri Nazarov declară că Rusia este dispusă să participe la reconstruirea acestor obiective, finanţarea lucrărilor urmând să se facă pe linia unor bănci şi instituţii financiare internaţionale.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.