„Armele contrafăcute” din China şi ţări ale Europei de Est, o ameninţare la adresa complexului industrial-militar al Rusiei

0

Întreprinderile din cadrul complexului industrial-militar al Rusiei şi-au majorat volumul producţiei cu 10% în anul 2009, iar exporturile ruseşti de producţie cu destinaţie militară au atins cifra record de 8,6 miliarde de dolari.

Însă, toate aceste succese s-ar putea ‘împiedica’ de problema armelor contrafăcute, în condiţiile în care Rusia produce arme bune, însă nu poate juridic să-şi apere drepturile pe piaţa mondială, lucru semnalat chiar de premierul rus Vladimir Putin, în timpul întrevederii de lucru pe care a avut-o săptămâna aceasta cu ministrul industriei şi comerţului, Viktor Hristenko, informează cotidianul rus Izvestia.

Faptul că exportul de arme ruseşti bate recordurile pentru mai mulţi ani consecutiv este meritul companiei de stat ‘Rosoboronexport’, care a asimilat pieţe altădată netradiţionale pentru armele ruseşti: America Latină şi Orientul Mijlociu (OM). Drept rezultat, industria militară a Rusiei are comenzi în valoare de 30 de miliarde de dolari, bani ce vor fi investiţi în economia rusă în următorii câţiva ani.

Însă, după cum subliniază cotidianul rus, producţia fără licenţă a tehnicii militare ruse prejudiciază exportul Rusiei într-o măsură mut mai mare decât concurenţa deschisă şi cinstită. Astfel, majoritatea foştilor aliaţi ai Rusiei din cadrul Organizaţiei Tratatului de la Varşovia continuă să ‘tipărească’, fără să ţină cont de protestele Rusiei, arme automate Kalaşnikov şi tot felul de variaţiuni ale acestora.

Cu toate acestea, analistul militar rus Ruslan Puhov consideră că prejudiciile aduse Rusiei de fabricarea şi comercializarea de alte ţări a unor arme automate tip Kalaşnikov nu sunt atât de mari, mult mai importante fiind cele provocate de contrafacerea de bombardiere. ‘În acest caz, este vorba de pierderi de miliarde şi există riscul pierderii (de către Rusia) a mai multor pieţe regionale.

De exemplu, FC-1 produs în China ar putea expulza bombardierele ruseşti din Siria şi Iran’, atenţionează Puhov. Într-adevăr, subliniază Izvestia, chinezii propun la export copii ale bombardierelor ruseşti Su-27 şi MiG-29, ignorând total toate atenţionările privind încălcarea obligaţiilor contractuale şi de licenţă. Mai mult decât atât, Beijingul le propune avioane acelor ţări care înainte cumpărau această tehnică de la Moscova. În acelaşi timp, spre deosebire de producătorii ruşi, China este gata să livreze nu zeci, ci mii de asemenea bombardiere.

În mare parte, tocmai din cauza producţiei militare în masă a industriei chineze, Moscova a decis să reducă cu aproape 60% cooperarea cu statul chinez în domeniul militaro-tehnic. De altfel, China este singura ţară care a cumpărat de la Rusia licenţă pentru fabricarea de arme automate Kalaşnikov, iar semnarea cu India a unui acord privind protecţia proprietăţii intelectuale a permis progrese în două proiecte militare foarte importante: crearea rachetei supersonice ‘BrahMos’ şi invitarea Delhi la construcţia unui bombardier de a cincea generaţie.

Potrivit redactorului-şef al publicaţiei Moscow Defense Brief, Mihail Barabanov, problema copierii şi clonării de tehnică militară rusă are doi vectori importanţi. Primul este cel chinez, care presupune în special clonarea bombardierului rus Su-27 (ca J-11B) şi a unei serii de sisteme terestre şi motoare aviatice ruseşti. Al doilea vector se referă la activitatea foştilor aliaţi ai Rusiei din cadrul Organizaţiei Tratatului de la Varşovia:
Polonia, Bulgaria, Cehia, Slovacia şi România, care au primit cândva tehnologii şi licenţă din partea URSS pentru fabricarea de automate Kalaşnikov şi de rachete antitanc, însă acum continuă să le producă, să le modernizeze şi să le exporte, subliniază Barabanov.

Analistul rus subliniază că mai există un asemenea sector profitabil precum ‘reparaţiile neautorizate’ (mai ales a elicopterelor), care au loc în Ucraina şi alte ţări din Europa de Est. În opinia lui Barabanov, documentele semnate pe vremea URSS conţin multe hibe, astfel că Rusiei îi va fi greu să facă presiuni juridice asupra celor mai mulţi dintre producătorii est-europeni. ‘Totuşi, în această direcţie trebuie să se acţioneze: este vorba de foarte mulţi bani’, subliniază expertul, citat de Izvestia.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.