Impactul crizei din Grecia asupra ţărilor balcanice

0

Impactul crizei din Grecia asupra ţărilor balcanice, canalele de contaminare şi o prognoză nu cu totul funestă – toate acestea au constituit subiectul unui interviu realizat de Osservatorio sui Balcani cu Matteo Ferrazzi economistul Oficiului de studii al UniCredit.

Acesta din urmă a realizat recent o cercetare privind criza economică din Grecia şi posibilul ei impact în Balcani, intitulată ‘SEE exposure to Greece: Much ado about nothing or a serious threat?”
Puţini s-au aşteptat ca Grecia să ajungă marele bolnav din Balcani şi nu mai degrabă ţările din fosta Iugoslavie. Cercetarea Oficiului de studii al UniCredit a analizat principalele canale de contaminare: fluxurile comerciale, investiţiile directe externe, prezenţa băncilor greceşti şi posibilul impact în termeni de adoptare a euro.

După cât se pare, UE ar putea fi mai puţin dornică să includă noi ţări în zona euro având în vedere că nu este în măsură să gestioneze dificultăţile ţărilor care au adoptat deja moneda unică.
Expertul italian crede că creşterea riscului de ţară şi ajustarea fiscală din Grecia pot avea un efect asupra creşterii economiei elene şi asupra strategiei întreprinderilor greceşti din străinătate, în primul rând bănci.

Întrebat care sunt legăturile dintre economia şi finanţele greceşti şi ţările balcanice şi ce ţări sunt expuse, Ferrazzi a precizat că Grecia este o economie relativ mică în termeni generali – 240 de miliarde de euro, circa o zecime din cea germană – dar o încetinire a ei poate avea un impact destul de mare asupra micilor economii balcanice – dimensiunile economiei bulgare şi sârbe nu depăşesc cu mult 30 de miliarde euro fiecare, în timp ce cea bosniacă atinge circa 12 miliarde euro.

Bulgaria se numără printre ţările cele mai expuse în termeni comerciali: circa 10% din exporturile bulgare au drept destinaţie Grecia. În ceea ce priveşte investiţiile directe externe, Serbia este ţara cea mai expusă: întreprinderile greceşti deţin partea leului pe piaţa Serbiei şi reprezintă 13% din totalul investiţiilor primite de Serbia şi provenind din străinătate.

Totuşi, aceste canale de contaminare, deşi relevante, nu pot crea probleme grave. De exemplu, făcând un simplu calcul – considerând cota grecească de export bulgar şi deschiderea Bulgariei faţă de comerţul exterior – se poate deduce că posibilul impact asupra creşterii economice bulgare rămâne limitat la câteva zecimale – şi chiar la mai puţin pentru Serbia şi România, Turcia şi Bosnia.

Canalul cel mai relevant este, în schimb, cel bancar. În Bulgaria, există 4 bănci cu control grecesc printre primele 10, 3 în Serbia, 2 în România şi 1 în Turcia. Aproape 30% din sectorul bancar bulgar este controlat de bănci greceşti şi peste 15% în cazul Serbiei.
Este clar că în acest moment băncile greceşti, având costuri de finanţare foarte ridicate (peste cele ale statului grec) îşi sprijină cu greu propriile filiale din străinătate. De aici poate rezulta o slăbire ulterioară în dinamica creditului (temutul “credit crunch”). Prin urmare, Bulgaria este ţara vecină cea mai expusă.

În ceea ce priveşte sectoarele economice cele mai expuse riscului, pe lângă cel bancar, mai există trei categorii de sectoare care ar putea fi afectate: mărfurile agricole şi sectorul alimentar, Grecia fiind principala piaţă de desfacere în aceste sectoare; apoi serviciile legate de finanţe, de domeniul imobiliar, comunicaţii, transporturi, în care prin tradiţie investitorii greci deţin un rol de primă mărime; iar în al treilea rând, sectoarele manufacturiere legate de infrastructuri şi construcţii, potenţial prejudiciate de posibila reducere a investiţiilor greceşti.

Solicitat să prezinte un scenariu pentru viitorul apropiat şi pe termen mediu-lung, expertul a precizat că până acum ţările balcanice şi în general ţările din Europa central-estică, au evitat o contaminare financiară masivă. Pieţele financiare – adesea prezentate drept entităţi impersonale, dar în realitate rodul deciziilor unor persoane – au făcut o distincţie clară între ţările cu finanţe publice în dezordine (Grecia, dar şi Portugalia şi Spania) şi cele fiscal virtuoase – Bulgaria, de exemplu, este ţara europeană cu cel mai scăzut deficit public.

Dacă se are în vedere că datoria publică este una dintre marile moşteniri ale crizei, acest aspect nu trebuie subapreciat. Dacă criza din Grecia s-ar fi agravat, expunerea la risc ar fi prejudiciat grav ţările din Europa de Sud-Est. Din fericire, nu se prefigurează nicun spectru de risc pentru nici o ţară, nici chiar pentru Grecia, mai mult ţările europene pregătind o “paraşută”, în caz de necesitate.

Economiile balcanice văd deja redresarea la orizont, dar recuperarea nivelurilor precedente de activitate economică va fi mai lentă decât pentru ţările din Europa central-estică. Investiţiile externe directe, aproape reduse la jumătate în 2009, vor rămâne aproape stagnante, dar o astfel de evoluţie va fi compensată de fonduri publice, proiecte de insfrastructură şi investiţii ale instituţiilor internaţionale. Pe scurt, viitorul, după un an cu adevărat dificil cum a fost 2009, nu este atât de sumbru, conchide expertul.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.