Extremism de dreapta? O cincime din unguri spun „da”

0

Cererea pentru extremismul de dreapta în Ungaria a depăşit dublul în perioada 2003-2009, potrivit Indicelui Cererii pentru Extremismul de Dreapta (DEREX), realizat de Institutul pentru Capital Politic.

Acesta situează Ungaria pe locul al doilea în Uniunea Europeană, după Bulgaria, în topul ţărilor cele mai receptive la doctrinele de extremă-dreaptă. Potrivit indicelui menţionat, România este situată pe locul al patrulea în acest top, după Grecia, care ocupă locul al treilea.

Potrivit cotidianului american Wall Street Journal (WSJ), înaintea alegerilor parlamentare din luna aprilie, partidul de extremă-dreapta Jobbik pare să profite de pe urma cererii pentru extremismul de dreapta, câştigând voturi din rândul celor 700.000 de votanţi încă indecişi, arată un sondaj Szonda Ipsos, publicat de cotidianul maghiar Nepszabadsag vineri, 12 februarie.

În prezent, Jobbik se bucură de sprijinul a 7% dintre maghiarii cu drept de vot, iar susţinătorii săi dedicaţi sunt cei mai activi. Prin comparaţie, partidul de opoziţie de centru-dreapta Fidesz, cel mai mare concurent pentru Jobbik, se bucură de sprijinul a 32% dintre votanţi, în timp ce Partidul Socialist Maghiar (MSZP), aflat în prezent la guvernare, are o susţinere de doar 14%.

Potrivit WSJ, creşterea cererii pentru extremismul de dreapta în Ungaria nu este un fenomen specific: Bulgaria înregistrează cea mai mare cerere pentru extremismul de dreapta din cadrul statelor UE, 25% dintre bulgari fiind receptivi la doctrinele de extremă-dreaptă, a explicat directorul de cercetare al Institutului pentru Capital Politic, Peter Kreko, pentru Dow Jones Newswires.
Ucraina şi Grecia nu sunt cu mult în urma Bulgariei, înregistrând valori ridicate ale ‘lipsei de încredere, ale temei şi pesimismului’ şi ale ‘orientării către valorile de dreapta’, două din cele patru subcategorii ale indexului.

În Europa de Est, prejudecăţile şi atitudinile negative la adresa romilor sunt strâns legate de opoziţia faţă de sistemul politic, de neîncredere şi de disconfortul generalizat, susţine cercetarea institutului menţionat, avertizând totodată că această combinaţie ar ar putea reprezenta o ameninţare majoră la adresa stabilităţii instituţionale.
Ungaria se încadrează bine în acest tablou regional: atitudinile împotriva sistemului au înregistrat o creştere ameţitoare, de la 12% la 46% din populaţie, între 2003 şi 2009, ca urmare a nemulţumirii profunde faţă de instituţiile politice şi chiar faţă de democraţie, mai relevă cercetarea.

Rezultatele sunt stupefiante, potrivit WSJ, iar o schimbare a tendinţelor nu are şanse să intervină înaintea ca societatea să se confrunte şi să îşi gestioneze trecutul şi ca statul să creeze limitele legale, instituţionale şi de reglementare necesare pentru a controla răspândirea aproape incontrolabilă a organizaţiilor de extremă-dreaptă. Până în prezent, actuala guvernare din Ungaria a făcut doar paşi inutili – sau, mai bine spus, ineficienţi – în această privinţă. Este timpul, de asemenea, ca Fidesz să îşi schimbe mesajul şi să îşi oprească potenţialii votanţi să migreze către Jobbik.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.