Rusia – Grecia: Papandreou va prijini South Stream, iar Putin, proiectul Burgas – Alexandroupolis

0

Atena doreşte să creeze o întreprindere mixtă cu Gazprom, în vederea realizării proiectului de gazoduct South Stream: acesta este principalul rezultat al vizitei pe care premierul Greciei, Georgios Papandreou, a desfăşurat-o săptămâna aceasta la Moscova.

Un acord în acest sens va fi semnat în viitorul cel mai apropiat, a asigurat premierul grec, potrivit cotidianului rus Kommersant. Drept mulţumire pentru aceasta şi pentru deschiderea Atenei de a sprijini ‘pretenţiile’ South Stream la statutul de reţea energetică transeuropeană, Rusia şi-a confirmat sprijinul pentru oleoductul Burgas-Alexandroupolis, asigurând că deţine cantităţi însemnate de petrol, suficiente atât pentru respectivul oleoduct, cât şi pentru concurentul său Samsun-Ceyhan.

În acelaşi timp, Moscova nu intenţionează să ajute Grecia să depăşească profunda criză bugetară în care se află această ţară. ‘Suntem gata să semnăm un acord privind crearea unei companii comune pe marginea proiectului South Stream’, a declarat Papandreou la finalul negocierilor cu Vladimir Putin, precizând că ‘procesul de creare a unei asemenea companii pentru construcţia părţii greceşti (a gazoductului) este practic încheiat, la fel ca şi elaborarea fundamentării tehnico-economice (a proiectului)’.

De altfel, paşii de prietenie ai lui Papandreou la adresa proiectului South Stream nu s-au încheiat cu aceasta. În ajunul negocierilor de la Moscova, premierul grec a declarat că Atena va solicita UE să includă acest proiect în sistemul de reţele transeuropene, poziţie confirmată şi de partea rusă.
‘South Stream trece pe teritoriul mai multor ţări membre ale UE, iar în afară de Gazprom la proiect participă compania italiană ENI şi cea franceză EdF, astfel că proiectul este de-facto unul transeuropean. Acum, este necesar ca acest statut să fie întărit de-jure’, a declarat secretarul de presă al premierului rus, Dmitri Peskov.

Statutul de reţea energetică transeuropeană a fost fixat în mod oficial la 6 septembrie 2006 de Parlamentul European şi Consiliul UE. Potrivit acestui document, obţinerea respectivului statut oferă posibilitatea de a beneficia de finanţare din bugetul UE.
În afară de aceasta, un proiect ce are statutul de reţea energetică transeuropeană trebuie să i se acorde sprijin pe linia Consiliului UE şi Comisiei Europene: toate ţările participante trebuie să desfăşoare expertize ecologice şi să acorde în cel mai scurt timp permisiunea pentru construcţie. În caz de tergiversare, instituţii regulatoare ale UE au dreptul să intervină şi să accelereze procesul. Un asemenea statut deţin deja proiectele Nabucco şi Nord Stream, precizează Kommersant.

Acum, principala piedică în calea South Stream rămâne punerea de acord a condiţiilor de participare în proiect a Bulgariei. Negocieri în acest sens s-au desfăşurat recent, la Sofia, între preşedintele Gazprom, Aleksei Miller, şi înalţi oficiali bulgari. Potrivit cotidianului rus, răsplata pentru sprijinul acordat de Grecia proiectului South Stream o constituie paşii de răspuns ai Moscovei în legătură cu oleoductul Burgas-Alexandroupolis.

Putin l-a asigurat pe omologul său grec că Rusia are cantităţi suficiente de petrol şi va reuşi să asigure alimentarea atât pentru oleoductul Samsum-Cheyhan (Rusia şi-a exprimat sprijinul pentru acest proiect în timpul vizitei pe care Putin o desfăşurase în Turcia, în luna august), cât şi pentru Burgas¬Alexandroupolis. Cu toate acestea, Rusia nu va acorda ajutor Greciei în lupta cu criza bugetară cu care se confruntă aceasta. Preşedintele rus Dmitri Medvedev i-a sugerat Atenei să se adreseze Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Băncii Mondiale (BM).

Din cauza situaţiei dificile în care se află finanţele Greciei, bate pasul pe loc şi cooperarea tehnico-militară dintre cele două ţări. Înainte de actuala criză, Rusia vânduse Greciei 29 de sisteme de rachetă ‘Top-M1’, trei nave de desant ‘Zubr’ şi sisteme antirachetă ‘Korneť. Potrivit unei surse de informaţie a cotidianului Kommersant, Grecia ar fi interesată de deservirea acestei tehnici de către partea rusă. Chiar dacă Grecia a manifestat interes pentru achiziţionarea unor noi arme ruseşti, nu se ştie exact dacă Moscova a acceptat să crediteze Atena pentru asemenea contracte.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.