Genomurile a doi laureaţi ai Premiului Nobel îşi dezvăluie secretele

0

Să fie spiritul strălucit al câştigătorilor Premiului Nobel înscris în genomul lor? Dacă cercetătorii sunt departe de lămurirea problemei, au totuşi la îndemână totalitatea secvenţelor ADN-ului de la doi laureaţi ai acestui prestigios premiu.

După cel al geneticianului american James Watson, descoperitorul dublei spirale a ADN-ului şi câştigător al Premiului Nobel pentru medicină în 1962, există acum genomul arhiepiscopului sud-african Desmond Tutu, care a primit Nobelul pentru pace în 1984, scrie cotidianul francez Le Figaro.

Rezultatele muncii de cercetare, realizate de o echipă internaţională condusă de australiana Vanessa Hayes, au fost publicate joi, 18 februarie, în revista Nature. Desmond Tutu, 78 de ani, nu a fost implicat în studiu doar pentru distincţia acordată de comitetul Nobel, ca recunoaştere a luptei sale împotriva apartheidului, ci sud-africanul bantu i-a interesat pe geneticieni şi datorită amestecului originilor sale.

Vanessa Hayer a analizat şi genomul altor locuitori ai Africii de Sud, boşimanii. Această populaţie de vânători şi culegători, care numără între 70.000 şi 100.000 de persoane, aparţine unor grupuri lingvistice diferite, care trăiesc în deşetrul Kalahari şi în zonele învecinate. Originea lor comună, care datează de acum 27.000 de ani, face din boşimani cel mai vechi grup uman de pe Pământ. Cercetătorii au selecţionat patru din cei mai bătrâni oameni din comunitate. Secvenţele ADN¬ului unuia dintre ei au fost analizate în totalitate.

Genomul acestui boşiman şi cel al lui Desmond Tutu se adaugă seriei foarte scurte a oamenilor al căror ADN a fost decriptat în întregime. Ea cuprinde cinci europeni (printre care James Watson şi geneticianul Craig Venter), un chinez, un coreean şi un african (yuruba din Nigeria). Aceste noi secvenţe au pus în evidenţă 1,3 milioane de variante necunoscute până acum asupra ADN-ului, dintre care 13.146 sunt variante create de gene ‘active’.

Această proporţie redusă nu este de natură să mire, 95% din ADN fiind mut pentru că nu contribuie la codarea genelor. Vanessa Hayes spune că noile variante vor fi incluse în studiile genomice asupra populaţiei, care vizează să stabilească ce genomuri sunt supuse în mai mare măsură unor boli frecvente. Desmond Tutu s-a declarat ‘uimit şi încântať că boşimanii se numără printre strămoşii săi. La prima vedere, analiza genomului său n-a oferit o explicaţie pentru câştigarea Premiului Nobel pentru pace.

Geneticianul Marc Delpech de la Institutul parizian Cochin consideră că astfel de cercetări prezintă un interes fundamental şi istoric ‘pentru a înţelege cum a ajuns omenirea la ceea ce este astăzi’. ‘Cercetările confirmă marea diversitate genetică din Africa’, apreciază şi pr Daniel Cohen, unul din autorii primei hărţi a genomului uman. Potrivit geneticianului, acest demers va fi probabil fructuos pentru evaluarea predispoziţiilor genetice la unele boli atunci când vor fi decriptate în totalitate circa o mie de genomuri, încheie Le Figaro.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.