Guvernul de la Sofia este sceptic în ceea ce priveşte South Stream

0

Bulgaria este ţara cea mai importantă pentru proiectul de gazoduct South Stream, prevăzut să aducă gaz din Rusia, tranzitând Marea Neagră, spre Bulgaria, urmând ca de acolo să se bifurce spre Europa Centrală şi de Est.

Cu toate acestea, proiectul este în prezent blocat în Bulgaria, în aşteptarea unei revizuiri a termenilor săi de către un guvern sceptic. Gazprom răspunde acestei atitudini cu o tactică de ‘divizează şi stăpâneşte’, invitând România să se alăture South Stream, în locul Bulgariei.
La 17 februarie, vicepreşedintele Gazprom, Aleksandr Medvedev, şi-a prezentat din nou oferta la Bucureşti, unde a găsit cel puţin un ministru receptiv, notează analistul Vladimir Socor în paginile publicaţiei Eurasia Daily Monitor.

La Sofia, Miller a purtat discuţii cu preşedintele Gheorghi Părvanov, cu premierul Boiko Borisov şi cu ministrul economiei şi energiei, Traiko Traikov. Potrivit comunicatului de presă al Gazprom, Miller a discutat despre ‘stadiul de pre-investiţii’ al proiectul de gazoduct South Stream, în Bulgaria, solicitând crearea unei companii comune care să realizeze un studiu de fezabilitate pentru secţiunea bulgară a gazoductului şi a unei companii care să implementeze proiectul pe teritoriul bulgar.

Oficialii bulgari au răspuns la aceste solicitări cu două cerinţe, introduse de noul guvern la scurt timp după preluarea puterii, în 2009, pe agenda de negociere. Cu această ocazie, modalitatea de exprimare a bulgarilor a indicat că aceste dorinţe s-au transformat în condiţii, de care va depinde participarea Bulgariei la South Stream.

În primul rând, Sofia doreşte o creştere a taxei de tranzit a gazului rusesc pompat prin gazoductele bulgare existente, în drum spre Grecia şi Turcia, în condiţiile în care actuala taxă de tranzit plătită de Gazprom pentru acest serviciu, de 1,7 dolari la 1.000 de metri cubi de gaz pe 100 de kilometri de gazoduct în Bulgaria, este una extrem de mică judecând după standardele europene.

Gazprom a plătit aceaşi taxă de 1,7 dolari Ucrainei până în 2009. În 2010, taxa pe care Gazprom o va plăti Kievului este prevăzută să crească la 2,78 dolari la 1.000 metri cubi pentru 100 de kilometri de gazoduct ucrainean.
În al doilea rând, Bulgaria doreşte ca Gazprom să semneze noi contracte de furnizare a gazului direct cu partea bulgară, fără firme intermediare, atunci când actualele contracte expiră. Chiar dacă Gazprom se bucură de monopol pe piaţa bulgară, el operează prin intermediari.

Potrivit contractelor existente, Bulgaria cumpără gaz de la Gazprom prin intermediul Overgaz Inc., un joint venture pe baze paritare al Gazprom cu firma privată Bulgarian Overgaz.
Aceasta din urmă a fost pe larg criticată de presa bulgară pentru modul său netransparent de a face afaceri şi pentru afilierile politice. Overgaz are contracte de import cu compania Gazexport, deţinută de Gazprom, pentru 2,5 miliarde de metri cubi de gaz anual, şi cu Gazprom Germania pentru 0,6 miliarde de metri cubi pe an. Livrările actuale pentru Bulgaria au scăzut vizibil la 2,64 miliarde de metri cubi după recesiunea din 2009.

Pe de altă parte, Miller a declarat la Sofia că cerinţele formulate de Bulgaria vor fi luate în considerare. Contractul pentru furnizarea de gaz Bulgariei este prevăzut pentru renegociere în 2010, în timp ce contractul pentru tranzitul gazului, prin Bulgaria, spre Grecia şi Turcia, urmează să fie renegociat în 2011. Fostul guvern socialist de la Sofia, pro-rus, a semnat în 2008 un acord de intenţie cu privire la participarea Bulgariei la proiectul South Stream.

Ulterior, tot în mod neconstrângător, compania de stat Bulgarian Energy Holding a fost de acord să creeze cu Gazprom, până la mijlocul lui 2010, un joint venture pe baze paritare pentru a implementa proiectul South Stream pe teritoriul Bulgariei. Noul guvern de dreapta condus de Boiko Borissov a amânat însă această acţiune imediat ce a preluat guvernarea, în iulie 2009.

Evaluarea va trebui să determine dacă termenii proiectului South Stream sunt în conformitate cu interesele Bulgariei şi cu scopurile UE. Pe de altă parte, în fiecare discuţie cu potenţialii participanţi la proiectul South Stream, guvernul de la Moscova şi oficialii Gazprom nu identifică furnizorii de gaz pentru proiect. La Sofia, Miller a urmat aceaşi politică. Şi finanţarea pare exclusă din discuţie.
Cu toate acestea, în aceeaşi zi, la Moscova, premierul rus Vladimir Putin a declarat în cadrul unei întâlniri cu omologul său Giorgios Papandreou, a cărui ţară participă şi ea la proiect, că există suficienţi bani pentru South Stream.

Alte proiecte ruso-bulgare – oleoductul Burgas-Alexandropolis şi centrala nucleară de la Belene – sunt la rândul lor, în prezent, în stadiu de reevaluare. În ceea ce priveşte oleoductul, partea bulgară consideră aspectele legate de riscurile ecologice drept extrem de importante, de vreme ce veniturile obţinute din turism pe coasta Mării Negre, în apropiere de Burgas, depăşesc cu mult sumele prezumtive încasate de pe urma taxelor de tranzit pentru petrolul din oleoduct.

După amănările din partea Bulgariei, Putin i-a declarat lui Borisov, în septembrie 2009, că Rusia ‘poate alege o rută diferită’ pentru gazoductul South Stream, făcând aluzie la România. Într¬adevăr, în octombrie 2009, Gazprom s-a oferit să includă România, în locul Bulgariei, în proiect.
Cu toate acestea, până în prezent, Bucureştiul a rămas fidel proiectului Nabucco. În ceea ce priveşte actualul guvern bulgar, şi acesta vede în Nabucco o prioritate, înaintea proiectului South Stream.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.