Torentul românesc al Gazprom: gazoductul de la Marea Neagră s-ar putea descurca şi fără Bulgaria

0

Bucureştiul a confirmat dorinţa sa de a participa la proiectul South Stream. La rândul său, Moscova consideră ‘strategice’ relaţiile cu România în domeniul energeticii, însă Gazprom nu a confirmat, dar nici nu a infirmat deocamdată posibilitatea ca South Stream să ocolească total teritoriul Bulgariei, în situaţia în care poziţia Sofiei va constitui o piedică în calea construcţiei gazoductului.

Experţi ai ziarului rus Nezavisimaia Gazeta sunt convinşi că, la ora actuală, Gazprom lucrează la optimizarea traseului South Stream şi nu va renunţa la construcţia lui, chiar dacă va primi control asupra gazoductelor de tranzit din Ucraina.
La sfârşitul săptămânii trecute, Bucureştiul a confirmat cointeresarea României în participarea la proiectul South Stream şi a transmis părţii ruse datele necesare pentru pregătirea fundamentării tehnico-economice a tronsonului de gazoduct care va trece pe teritoriul României, lucru făcut public după întrevederea dintre ministrul român al economiei, Adriean Videanu, şi vicepreşedintele Gazprom, Aleksandr Medvedev.

‘Considerăm strategice relaţiile pe care le avem în domeniul energeticii cu România şi suntem convinşi că această cooperare dintre ţările noastre se va extinde’, a declarat Medvedev, amintind de lunga tradiţie – de peste 30 de ani – care există în ceea ce priveşte livrarea de gaz rusesc pentru România. ‘Vom contribui în continuare la asigurarea securităţii energetice a partenerilor noştri europeni, inclusiv români’, a mai spus vicepreşedintele Gazprom.

Deocamdată nu este foarte clar dacă Rusia planifică să-şi traseze gazoductul pe teritoriul României ocolind în totalitate Bulgaria, care nu este exclus să-şi fi stopat participarea la South Stream în urma ralierii sale la proiectul Nabucco. Întrebările puse în acest sens de Nezavisimaia Gazeta au găsit un răspuns evaziv la Gazprom, oficiali ai concernului au declarat doar că, la ora actuală, compania ‘studiază diferite variante de trasare a South Stream pe teritoriul ţărilor-membre ale UE’ şi că decizia optimă va fi luată după analizarea fundamentării tehnico-economice a proiectului.

În cadrul muncii asupra respectivei fundamentări, sunt luaţi în calcul caracteristici şi indici tehnici, juridici, financiari, tehnologici, ecologici şi economici. Posibilitatea includerii altor participanţi în acest proiect, inclusiv a României, depinde de mulţi factori: în afară de interesul manifestat pentru cooperarea cu Gazprom, importante mai sunt poziţionarea geografică, necesităţile pieţii interne de cantităţi suplimentare de gaz, care ar putea fi livrate prin noua magistrală, au precizat surse din Gazprom.

Experţi independenţi consideră că, deocamdată, nu este vorba despre ocolirea totală a Bulgariei, ci doar despre o ramificare spre România, însă, din punct de vedere strict teoretic, ocolirea totală a Bulgariei este posibilă.
‘După toate probabilităţile, deocamdată este vorba despre construirea unei ramificaţii spre România, însă dacă Bulgaria se va crampona şi îşi va declara lipsa de interes pentru South Stream, atunci ea va trebui într-adevăr ocolită’, declară directorul Institutului pentru Energetică Naţională de la Moscova, Serghei Pravosudov, în opinia căruia ‘nu trebuie trase concluzii premature nici din interesul manifestat acum de România’.

Potrivit expertului rus, noii lideri bulgari au o atitudine critică faţă de acordurile pe care fostul guvern le semnase cu Rusia, ‘însă este vorba, totuşi, de acorduri la nivel de antreprenoriat şi construcţii, nu de un protest principial al bulgarilor împotriva South Stream’.
Ocolirea Bulgariei şi trasarea South Stream pe teritoriul României va duce după sine modificarea principială a întregului traseu, consideră analistul rus Dmitri Aleksandrov.

‘Gazprom trebuie să ducă o ramificaţie – cea veche – spre Grecia, însă în acest caz se pierde rostul unei ramificaţii spre Serbia. Traseul trebuie delimitat cumva. Fie ducem gazoductul prin România spre Serbia, iar mai departe spre Ungaria şi Austria, fie ducem totul şi exclusiv spre Grecia, iar din Grecia orientăm conducta de bază spre nord şi de acolo facem o ramificare spre România. Strict geografic, ne putem descurca şi fără Bulgaria’, analizează Aleksandrov datele problemei, subliniind că asemenea variaţii pe marginea traseului nu vor duce la o majorare serioasă o costurilor proiectului South Stream.

Cu toate acestea, prin ocolirea Bulgariei, va fi nevoie de soluţionarea problemei cu zonele maritime economice. ‘Există un punct de confluenţă a zonelor economice exclusive ale Turciei, Bulgariei, României şi Ucrainei. Gazoductul va fi trasat exact prin acest punct. Fără îndoială vor începe problemele cu reglementarea’, atenţionează analistul.

South Stream reprezintă ‘un mare joc cu mai multe variante şi, în acelaşi timp, o măsură de răspuns la unele acţiuni ale statelor europene’, consideră analistul rus Valeri Nesterov. La ora actuală, Rusia lucrează cu succes asupra optimizării traseului. Mai mult decât atât, participarea la South Stream este chiar în avantajul României, care şi-a propus demult serviciile de ţară de tranzit, aminteşte analistul.

Principala problemă nu este cum va arăta acest traseu, ci ce fel de gaz va fi pompat prin gazoduct: dacă va fi gaz rusesc, atunci banii vor intra în bugetul rus, iar dacă va Ę de exemplu, gaz turkmen, atunci bugetul rus nu va primi aproape nimic. Este importantă atât problema oportunităţii economico-politice, cât şi cea a unui fundament financiar stabil. Nu este o certitudine că South Stream va aduce profit Rusiei, mai ales că riscurile cresc direct proporţional cu numărul de participanţ i, consideră Nesterov.

Cu toate acestea, experţii sunt convinşi că Rusia nu va renunţa la construcţia South Stream, chiar dacă negocierile cu Ucraina privind controlul asupra conductelor de tranzit vor schimba în bine datele problemei. ‘Probabilitatea ca Rusia să renunţe la South Stream este mică, deoarece negocierile dintre ţările de tranzit au fost practic încheiate şi renunţarea la aceste acorduri ar putea duce la destrămarea multor obligaţii asumate’, explică directorul general al companiei ‘Energotransproiecť, Aleksandr Maigur.

În opinia lui Serghei Pravosudov, consumul de gaz va continua să crească în Europa, iar producţia – să se reducă, ceea ce va face ca South Stream să fie necesar. În aŮră de aceasta, va exista întotdeauna pericolul unei noi destabilizări a relaţiilor cu autorităţile ucrainene. În cel mai rău caz, Rusia ar putea construi un gazoduct cu capacitate mai mică: de exemplu, nu de 67 de miliarde, ci de 30 de miliarde metri cubi pe an, a declarat Pravosudov, citat în final de ziarul rus.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.