Complicii europeni ai lui Vladimir Putin

0 11

În capitalele europene, mai mulţi lideri iubitori ai libertăţii anunţă o nouă eră de cooperare cu Rusia. Cei de la Berlin se laudă cu o ‘relaţie specială’ cu Moscova, pe măsură ce progresează giganticele proiecte energetice alături de Gazprom care deţine monopolul gazelor.

Silvio Berlusconi s-a întors recent dintr-o vizită la Sankt Petersburg pentru a sărbători a 59-a aniversare a ‘prietenului său’ Vladimir Putin. Iar la Paris, negocierile privind vânzarea Rusiei a ultramodernelor nave port-elicoptere din clasa Mistral avansează rapid. Între timp, la Moscova şi în alte părţi ale Rusiei, ziariştii, militanţii democraţi şi alţi disidenţi sunt reprimaţi cu tot mai multă brutalitate.

La 31 ianuarie, de exemplu, poliţia lui Vladimir Putin a arestat zeci de cetăţeni cu prilejul unei adunări paşnice organizată pentru a susţine libertatea şi dreptul… la reuniune, notează Garry Kasparov, într-un editorial publicat de ziarul El Pais. Ziariştii sunt sistematic hărţuiţi când exprimă critici faţă de putere.
Din păcate, procesele judiciare nu sunt cel mai mare risc pentru cei care ‘nu informează’ în sens ‘patriotic’ opinia publică. În 2009, peste 10 ziarişti militanţi pentru drepturile omului şi opozanţi ai politicii au fost asasinaţi.

După ce a îngrădit vocile care din interiorul Rusiei critică politica sa privind Caucazul, guvernul lui Putin se înverşunează acum asupra celor care critică din străinătate şi mai ales a celor care îşi permit să o facă, o crimă absolută, în limba rusă. Vedem acum cu tristeţe că această ofensivă este susţinută de însăşi Europa.

Ultima victimă a cenzurii orchestrate de Putin şi implementată de ‘prietenii’ săi occidentali se numeşte Pervâi Kavkazski, primul post de televiziune în limba rusă din Georgia. Acest tânăr canal de televiziune era, până la sfârşitul lui februarie, recepţionat liber de persoanele care trăiau în spaţiul post-sovietic. Însă doar până la sfârşitul lunii, pentru că Eutelsat, societate europeană cu sediu la Paris, a debranşat canalul disident de la sateliţii care transmiteau în căminele ruseşti.

Eutelsat, capitulând în faţa dictatelor Moscovei, transmite un mesaj clar: azi este imposibil pentru o televiziune în limba rusă critică faţă de Kremlin să emită în Federaţia Rusă. Indiferent dacă sediul său este în străinătate şi dacă are un contract ferm cu un difuzor european. Noua reţea anglofonă finanţată de guvernul rus, Russia Today, nu a avut aceleaşi dificultăţi cu sateliţii europeni.

Această televiziune oficială a lansat recent un spot publicitar în SUA şi în Marea Britanie care prezintă chipul lui Barack Obama transformându-se în cel al lui Mahmud Ahmadinejad. În democraţiile europene nimeni nu a găsit nimic de criticat, iar Russia Today ar putea copleşi căminele occidentale cu o propagandă care vampirizează deja micile ecrane ruseşti.

Cenzurarea postului de televiziune Pervâi Kavkazski de o companie europeană este un caz dramatic, însă din păcate nu este un caz izolat. Marele proiect al lui Putin de consolidare ‘a verticalei puterii’ din interior şi reîntoarcerea la imperialismul militar în exterior, se hrăneşte continuu din angajamentele şi complicităţile cu o parte dintre europeni.

Astfel guvernul francez se pregăteşte să vândă Rusiei mai multe nave de război din clase Mistral. Militarii ruşi nu au făcut niciun mister din intenţia lor cu privire la acest tip de armament. În septembrie anul trecut, amiralul Vladimir Visotski declara triumfător: “O asemenea navă ar fi permis flotei din Marea Neagră să-şi desfăşoare misiunea (de a invada Georgia) în 40 de minute, în loc de 26 de ore’.

În urmă cu abia un an, când tancurile ruseşti ocupau o parte din Georgia, secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, declara că în ‘asemenea împrejurări, cu Rusia nu se poate trata ca în mod obişnuiť. Forţele ruseşti continuă să ocupe o parte a Georgiei, însă şi NATO dă semne că vrea să-şi întărească relaţiile cu regimul lui Putin.

Între timp, Moscova îngrădeşte mijloacele de comunicare ale opozanţilor, elimină ziariştii divergenţi şi îi supune pe vecini unor intimidări permanente, dar liderii europeni nu tac: ei pledează pentru relaţii mai strânse cu puterea rusă.
Aceiaşi lideri ar trebui să se situeze clar de partea libertăţii de expresie şi să apere mass-media alternative care îi fac posibilă supravieţuirea. Iar aceasta începând cu companiile europene al căror rol nu este cel de a deveni instrumente de cenzură ale lui Putin.

Aceiaşi lideri trebuie să arate că în secolul XXI nu pot fi ocupate Pervâi fără să nimeni tras la răspundere. Iar aceasta înseamnă o atitudine fermă faţă de Rusia, nu să-i fie vândute arme. Sunt în joc libertatea cetăţenilor ruşi şi a ţărilor înconjurătoare, dar, mai ales, bunul simţ şi onoarea Europei, conchide disidentul Kasparov.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.