Criza pune în evidenţă oboseala legată de război în Europa

1

Demisia guvernului olandez pe fondul neînţelegerilor legate de momentul retragerii din Afganistan subliniază dificultăţile cu care se confruntă SUA şi NATO în a-şi convinge aliaţii să ofere mai multe resurse pentru un război nepopular.

Anunţul demisiei survine în contextul în care NATO a încercat zadarnic în ultimele luni să convingă Olanda să renunţe la decizia de a retrage aproximativ 2.000 de militari din provincia Uruzgan, din sudul Afganistanul, unde contingentul olandez staţiona din 2006, notează cotidianul britanic Financial Times (FT).
Militarii olandezi urmează să se retragă din august, ceea ce va genera noi critici în SUA despre faptul că sprijinul european pentru misiunea NATO din Afganistan nu este acordat din toată inima.

Statele Unite îşi doresc ca 2010 să fie anul unui succes decisiv în Afganistan, în care să înlăture ameninţarea talibanilor din sud şi să sprijine guvernul preşedintelui Hamid Karzai. În plus, NATO şi aliaţii săi par să se bucure în prezent de una dintre cele mai de succes perioade de luptă din ultimii ani, odată cu ofensiva în forţă asupra regiunii Marjah, dominată de talibani şi de capturarea a ‘numărului doi’ taliban, mollahul Abdul Ghani Baradar.

SUA încearcă să îşi convingă aliaţii să ofere mai mulţi instructori pentru armata afgană şi bani pentru un nou centru regional de comandă în sudul ţării, însă în condiţiile în care Europa suferă de pe urma crizei şi a unei oboseli în ceea ce priveşte războiul, aceste angajamente sunt greu de respectat.
Washingtonul îşi dorea până la 10.000 de militari din partea statelor partenere, pentru a se alătura suplimentării de 30.000 de militari americani pe care preşedintele Barack Obama o anunţase în luna decembrie.

Retragerea olandezilor va face mai dificil pentru Canada, spre exemplu, să anuleze decizia de a se retrage din cadrul Forţei de Asistenţă de Securitate (ISAF), din cadrul NATO, în 2011. De asemenea, la decizia Olandei există toate şansele să rezoneze şi alte state din UE, unde misiunea din Afganistan este nepopulară şi unde partidele politice ar putea susţine că ar trebui urmat exemplul olandez.

De altfel, SUA şi NATO se temeau de mai multă vreme de retragerea trupelor olandeze şi de plecarea planificată a aproximativ 3.000 de militari canadieni – cu atât mai mult cu cât cele două contingente fuseseră printre cele mai eficiente din cadrul forţelor NATO.
Olandezii se aflau în Uruzgan din 2006, fiind recunoscuţi pentru felul în care au cooperat cu guvernatorul local pentru a pune bazele unei administraţii civile eficiente. Retragerea lor va forţa NATO să găsească alte trupe pentru a asigura securitatea provinciei.

Chiar dacă Uruzgan nu reprezintă pentru NATO o ameninţare la fel de mare la adresa securităţii din ţară ca provincia vecină Helmand, olandezii au pierdut 21 de soldaţi în Uruzgan, din 2006, iar talibanii rămân o ameninţare serioasă în provincie. Pe de altă parte, Obama însuşi a recunoscut că este dificil să determini militarii să rămână în Afganistan pe termen lung, promiţând că va începe să reducă din rândurile militarilor şi să transfere puterea spre autorităţile afgane, în iulie 2011.

În acest context, mai mulţi oficiali susţin că este improbabil să existe o suplimentare semnificativă a trupelor americane în Afganistan după această toamnă, atunci când ultimii soldaţi din lotul suplimentar sosesc în Afganistan, urmând ca administraţia americană să îşi evalueze din nou politica privind Afganistanul în luna decembrie.

Citește și
1 Comentariu
  1. aa spune

    Ce talibani prieteni, acolo e vorba pe de o parte de opium, pe de alta parte de afacerile imense din spatele stationarii armatei americane.

    Talibanii in forma lor cunoscuta noua sunt s-au nascut intr-un subsol la hollywood (citind un cantec de mare succes 😉

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.