„Caracatiţa” mafiei şi-a întins tentaculele în economia din nordul Italiei

0

Observatorul socio-economic privind criminalitatea al CNEL (Consiliul Naţional al Economiei Muncii) din Italia a efectuat o cercetare privind infiltrările mafiote în economia din nordul Italiei.

Concluzia studiului este că e vorba de o poveste a italienilor, având în vedere că mafiilor străine le revin doar firimiturile: gramele de cocaină pentru “traficul cu amănuntuľ’. În 2009, au fost confiscate bunuri în valoare de 142 de milioane de euro, notează ediţia de marţi a ziarului Corriere della Sera. Victimele mafiei calabreze ‘ndrangheta şi ale criminalităţii organizate sunt întreprinzătorii.

Cu toate acestea, dacă sunt întrebaţi dacă au suspiciuni privind cine poate fi autorul atentatelor în care au fost implicate companii ale vreunuia, răspunsul este negativ. Deşi unii au telefonat şi povestit organelor de ordine, furnizând detalii, nume de suspecţi şi unele indicii, ulterior se tem. Speră să nu se mai vorbească despre ei deşi ministerul public insistă.
În ultimele săptămâni, unii au apărut la Milano în procesul intentat famililor calabreze Barbaro şi Papalia care, aşa cum a reconstituit ancheta, comandau şi orientau piaţa contractărilor din sectorul şantierelor şi proprietăţilor imobiliare, din hinterland, cu intimidări, incendieri şi focuri de armă.

Cu toate acestea, unii primari din hinterlandul milanez, infestat de clanuri mafiote având în primele rânduri urmaşii aroganţi din a doua şi a treia generaţie, repetă neîncetat: “Ndrangheta? Nu există”. Totuşi, CNEL a transmis următorul avertisment:
“Nu se mai pot amâna prevederi precum posibilitatea unor denunţuri anonime şi monitorizarea reţelei de subcontractări”. Potrivit lui Marcello Tocco, coordonatorul Observatorului din CNEL, situaţia “este gravă şi în continuă înrăutăţire”.

În Lombardia, “banii proveniţi din droguri au fost refolosiţi în sectorul imobiliar şi pentru achiziţionarea de magazine” şi aceasta în locuri care nu au fost alese întâmplător ci respectându-se o geografie precisă şi prestabilită. Magazinele urmează să fie deschise “în zone de dezvoltare urbană şi industrială în care comunităţile de imigranţi au putut garanta contacte privilegiate cu administraţia publică”, se poate citi în dosar.

De exemplu, primăriile din provincia Milano, devenită un nod al tuturor traficurilor ilicite naţionale şi o cale de acces către pieţele internaţionale, se mai arată în studiu. Antonio Nicaso, calabrez, 46 de ani, locuieşte în Canada şi predă “Istoria organizaţiilor criminale”. Împreună cu unul dintre magistraţii anti’ndrangheta prin excelenţă, Nicola Gratteri, Nicaso a scris cărţi despre clanuri mafiote. Ultima se intitulează “La Malapianta”.

“Ndrangheta, spune Nicaso, este una dintre cele cinci mafii cele mai puternice din lume. Şi este cea care oferă cele mai mari garanţii. Pentru că este mută: colaboratorii cu justiţia sunt o raritate”.
O întrebare circulă de mai multă vreme: ce se va întâmpla cu Milano şi Expo 2015, care sunt riscurile? În opinia lui Nicaso riscurile se pot vedea în fiecare zi: “Şantiere, cooperative, noi infrastructuri şi apoi prânzuri şi cine între membri ai ‘ndragheta şi politicieni, cu primii care ‘promit’ voturi într-un anumit teritoriu…

Se preferă să nu se vadă toate aceste lucruri. Să spui că există organizaţii criminale, că fac afaceri, că se îmbogăţesc, reprezintă o publicitate negativă. Mai bine te prefaci că nu ştii”.
Anchetatorii sunt de acord că rolul clanurilor mafiote a rămas neschimbat în zone din nordul Italiei precum Buccinasco, Corsico, Trezzano sul Naviglio, Cesano Boscone. “Sectorul construcţiilor, camăta, acapararea unor firme, fraude, achiziţionare de imobile. Principalele familii interlope din zona ionică şi tireniană a Calabriei sunt toate prezente, fără nicio excepţie, în teritoriul provinciei Milano”.

În Piemonte, Direcţia Districtuală Antimafia a recenzat 25 de clanuri cu circa 400 de afiliaţi şi susţinători, iar Garda de Finanţe a confirmat faptul că “clanurile comit şi delicte mai puţin periculoase din punct de vedere social, precum fraudele, în scopul de a câştiga bani cu care să finanţeze cumpărarea de droguri”, mai ales cocaină.
În Val ďAosta vecină, suscită îngrijorare Cazinoul din Saint Vincent, cu cămătari care furnizează jucătorilor bani cash în schimbul unor cecuri, obţinând o dobândă de 10%.

În Italia de nord-vest, se înregistrează cu o mai mică frecvenţă prezenţa unor infractori de provenienţă siciliană, din Puglia şi Campania. Rezultatul? “O sinergie progresivă, sau dacă se doreşte o integrare, între ‘ndrangheta şi mafiile străine periculoase emergente, precum cea albaneză, română şi bulgară”, se mai arată în dosar.
Obişnuită să îşi întindă tentaculele peste tot în lume – în Australia, de exemplu, clanurile sunt foarte puternice şi de decenii întregi – ‘ndragheta nu se închide lumii.

Astfel, în Liguria, istorica “bază” din Ventimiglia păstrează legătura cu “baze” secundare din Sanremo, Imperia, Genova şi Rapallo şi între timp emigrează în Franţa investind la Marsiglia, Nisa, Toulouse.
În Veneto, vechii interlopi ai locului şi imigranţi italieni s-au aliat pentru a gestiona “drogurile, prostituţia, jocurile de noroc”. Nu s-a înregistrat niciun litigiu, nicio ciocnire, ci mai degrabă un acord şi împărţirea sarcinilor.

În ceea ce priveşte clanurile, surse din cadrul investigaţiilor au semnalat o schimbare de curs recentă şi brutală: întrepătrunderea cu politica, începând cu consiliile primăriilor de provincie. Politica este cea care caută acest lucru, iar administraţia publică se contopeşte cu emisarii ‘ndraghetei. CNEL a identificat în carenţele de personal şi de mijloace financiare, unul dintre punctele slabe ale ripostei statului:

“Structurile de anchetă ale poliţiei şi Direcţiei Investigative Antimafia trebuie întărite”, recomandă cercetarea. Cu toate acestea, sunt cunoscute cererile magistraţilor milanezi constrânşi să lucreze cu armate de anchetatori lipsiţi de mijloace. Uneori lipsesc chiar banii de benzină pentru maşinile care urmăresc diferite obiective.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.