Brazilia promite primul mare „baraj verde”

0

Guvernul brazilian a dat undă verde, la începutul lui februarie 2010, pentru construirea complexului hidroelectric de la Belo Monte, de pe râul Xingu, din statul amazonian Para. Militanţii dezvoltării durabile denunţă acest proiect, iar triburile indiene riverane ameninţă că se vor opune, scrie Le Monde.

Aprobarea dată de guvern marchează epilogul unei lungi istorii. Proiectul datează de la mijlocul anilor 1970. El prevedea iniţial punerea în funcţiune a şase uzine. În 1989, indigenii, susţinuţi atunci, ca şi acum, de cântăreţul englez Sting, au dus o campanie mondială care a obligat statul să bată în retragere. Între timp, proiectul a fost rebotezat şi modificat luând în considerare noile constrângeri legate de mediu şi îngrijorarea populaţiei.

El are acum în vedere o singură uzină. Suprafaţa terenurilor inundate va fi redusă de la 1.200 km2 la 516 km2. Cu cele 29 de turbine, complexul va fi format din două baraje şi un lac de acumulare conectate prin două canale de derivare a debitelor râului Xingu. Centrala va fi construită de-a lungul râului, reducând astfel impactul de mediu.

Cu o putere instalată de 11.200 MW, Belo Monte va fi al treilea baraj ca mărime din lume, după ‘Barajul celor trei defileuri’ din China (18.000 MW) şi Itaipu, exploatat în comun de Brazilia şi Paraguay (14.000 MW). Va deţine 11% din capacitatea de producţie a Braziliei. Uzina va intra în funcţiune în 2015. Statul federal evaluează costul proiectului la 11 miliarde de dolari (8 miliarde de euro).

Cererea de ofertă va fi lansată în aprilie. Două consorţii braziliene sunt deja în competiţie. Pentru o competiţie mai deschisă, guvernul îndeamnă şi un al treilea grup industrial, GDF Suez, să intre în cursă.
Câştigătorul, indiferent care va fi – şi acest lucru este esenţial -, va trebui să se angajeze dinainte să onoreze strict caietul de sarcini care conţine ‘patruzeci de măsuri de constrângere de mediu şi socio-economice‘.

Fără acest lucru, proiectul nu va putea fi pus în aplicare. Ministrul mediului, Carlos Minc, evaluează valoarea acestor ‘compensaţii’ la 800 de milioane de dolari (587 milioane de euro). ‘Este licenţa de mediu cea mai exigentă de până acum’, afirmă acesta.
Vor trebui create, în primul rând, două zone de conservare a pământurilor indigene şi va trebui asigurată finanţarea unei reţele de canalizare şi a unui program de construire de şcoli şi dispensare.

‘Toate aceste cerinţe sunt realizabile, chiar dacă unele sunt mai dificile’, observă Roberto Massias, şeful agenţiei guvernamentale pentru mediu (Ibama). Proiectul va afecta 12.000 de familii din mediul rural, din care multe vor fi strămutate şi cărora li se promit condiţii de viaţă mai bune. ‘Dar, asigură Carlos Minc, niciun indian nu va trebui să-şi părăsească pământul.’

Iniţiatorii proiectului afirmă că el va genera 18.000 de locuri de muncă directe şi 80.000 de locuri de muncă indirecte, într-o regiune care se plânge că este neglijată din punct de vedere economic, şi că aduce, în fiecare an, zeci de milioane de dolari la bugetul statului Para şi în cel al celui mai apropiat oraş, Altamira. Militanţii ecologişti rămân sceptici, iar indienii ostili.

Ei afirmă că săparea celor două canale de derivare va duce la excavaţii echivalente lucrărilor la canalul Panama. Ei evocă riscul de emisie de gaz metan, efectele asupra pădurii, asupra cursului fluviului şi pescuitului tradiţional, precum şi haosul creat de sosirea previzibilă a 100.000 de noi locuitori. Indienii acuză Funai, fundaţia federală care le apără interesele, de ‘trădare’, deoarece şi-a dat acordul pentru proiect.

Mai multe asociaţii au declanşat acţiuni în justiţie împotriva statului. Belo Monte este crucial, răspund partizanii barajului, pentru asigurarea nevoilor energetice ale Braziliei. Până în 2017, ţara va trebui să producă, în fiecare an, un surplus de 4.000 MW ca să susţină o creştere economică de aproximativ 5 %.
Energia hidroelectrică, care asigură 85% din furnizarea de energie în Brazilia, este ‘curată şi regenerabilă’, afirmă aceştia. 65% din potenţialul hidroelectric este în Amazonia. ‘Nu ar fi rezonabil să se renunţe la o asemenea resursă’, afirmă Mauricio Tolmasquim, preşedintele companiei braziliene pentru cercetare în domeniul energiei.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.