Institutele de cercetare agricolă rămân fără terenuri, vânate de interese imobiliare

0

Institutele şi unităţile de cercetare în domeniul agricol rămân pe zi ce trece fără terenuri şi pot ajunge în imposibilitatea de a-şi desfăşura activitatea din cauza faptului că, ilegal, terenurile lor sunt date spre compensare în baza legii pentru reconstiturea dreptului de proprietate.

‘În prezent, asistăm la diminuarea fondului funciar, deci a terenurilor destinate cercetării, terenuri aflate în proprietatea acestor institute, învocându-se motivul reconstituirii dreptului de proprietate’, a spus miercuri (24 februarie 2010) profesorul Gheorghe Sin, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice Gheorghe Ionescu – Şişeşti, în cadrul unei dezbateri pe această temă.

Dacă în 1990 aveam 121 de unităţi de cercetare agricolă, acum sunt 62 de astfel de unităţi, iar suprafaţa aflată în folosinţa lor a scăzut de la 160.000 de hectare la 35.600 de hectare. În curând, România va pierde astfel materialul biologic naţional sau cercetările naţionale în domeniul cartofului, al pomiculturii sau al viţei de vie, cu efecte majore pe termen lung în creşterea importurilor de alimente şi dependenţa de soiurile biologice străine.

‘Institutul de la Târgul Secuiesc, unicul din ţară pentru cercetări în acest domeniu, a pierdut deja 240 de hectare din suprafaţa sa şi este gata să mai piardă din teren, şi asta după ce autorităţile locale au dat drept de compensare terenuri ale institutului, fără documente de certificare’, a spus Gheorghe Sin.
Unele dintre cele mai râvnite terenuri din Bucureşti sunt cele ale Institutului de Cercetare Pomicolă de la Băneasa, toate cele 61 de hectare ale acestuia, plasate vis-a-vis de Aeroportul Băneasa, fiind cerute drept compensare de diverşi oameni de afaceri, care nu au deţinut niciodată proprietăţi pe terenul staţiunii de cercetare, deci demersul este ilegal.

‘Noi avem soiuri unice de piersici şi caişi obţinute din cercetări realizate de 3 generaţii, peste care au intrat cu buldozerul aceşti oameni, care au venit cu tot felul de acte de compensare. Nu putem însă solicita daunele de peste 100 miliarde lei vechi pentru că nu avem bani pentru a plăti taxa de timbru’, a spus directoarea staţiunii, Adela Bărbulescu.

‘România îşi poate pierde astfel materialul biologic naţional, concentrat în mâinile unor companii străine, care este echivalent cu aurul şi bogăţiile solului, pentru că există o cârdăşie între justiţie şi oamenii de afaceri, şi comisiile locale şi judeţene de fond funciar care dau compensări acestor oameni acolo unde nu au avut niciodată terenuri.
Dacă legea, care interzice acest abuz, nu va fi respectată, atunci vom rămâne fără cercetare în domeniul alimentar, şi total dependenţi de importuri, şi deci de fluctuaţii de preţ nefavorabile la alimente în viitor’, a spus Valeriu Tabără, preşedintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor.

Deşi există legi care interzic abuzurile în domeniul institutelor de cercetare agricolă, fie nu sunt respectate, fie există ordonanţe aprobate de guvern dar care nu au mai fost publicate în Monitorul Oficial. ‘S-au dat adeverinţe de proprietate pe terenuri aflate în centrul unor staţiuni de cercetare agricole, fie dedicate porumbului, fie grâului, fie pomicole, chiar în centrul lor, astfel încât unele riscă să rămână fără domeniu de activitate.

Ba chiar s-a dat o astfel de adeverinţă chiar pentru terenuri din centrul campusului Universităţii de Agronomie, care nu au aparţinut niciodată unei persoane fizice’, a subliniat Valeriu Tabără. Unul dintre cele mai mari institute de cercetare din Europa, Intitutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă – Fundulea avea în anul 1990 o suprafaţă de 7.500 de hectare, iar în prezent administrează mai puţin de 1.700 de hectare, din care se solicită 400 de hectare pentru persoane străine din zona în care se găseşte institutul.

Potrivit reprezentanţilor Academiei de Ştiinţe Agricole, Institutul a mai pierdut 3.000 de hectare, prin retrocedări abuzive, ilegale, generate de comisia locală Fundulea şi comisia judeţeană Călăraşi.
În afara necazurilor generate de interesele private, institutele de cercetare au şi probleme cu finanţarea, asigurată prin surse proprii în ultima perioadă, mai ales că în anul 2009 fondurile de cercetare obţinute în urma licitaţiilor organizate de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi confirmate prin contracte au fost reduse cu 70 la sută, iar temele de cercetare deja contractate pentru 2008 nu se mai finanţează.

Asta a creat probleme multor institute, mai ales că au încheiat contracte pentru realizarea cercetării, pe care nu le mai pot onora din lipsă de fonduri. Specialiştii de la Academie susţin că, în pofida succesului cercetării româneşti în domeniul agricol, mai ales că cercetarea din România a obţinut în ultima vreme soiuri de pomi care necesită cu 50 la sută mai puţine tratamente sau un soi de grâu mult mai rezistent la secetă, România riscă să rămână fără această cercetare.
Ţara noastră va rămâne astfel fără materialele genetice descoperite deja în domeniul pomiculturii, viţei de vie şi horticulturii, şi deci dependentă de alimentele străine, care vor deveni din ce în ce mai scumpe pe măsură ce România nu-şi va mai putea dezvolta propriile soiuri.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.