Prima clădire restaurată din Centrul Istoric al comunei Roşia Montană

1

Prima clădire complet restaurată din Centrul Istoric al comunei Roşia Montană a fost deschisă publicului larg marţi (23 februarie 2010) după o investiţie derulată pe o perioadă de 2 ani şi jumătate, în valoare de 150.000 de euro.

Clădirea adăposteşte expoziţia permanentă de istorie a mineritului „Aurul Apusenilor”, fiind inclusă într-un program finanţat de compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), în valoare de 46 milioane de dolari, din care 11 milioane de dolari pentru cercetarea patrimoniului din zonă şi alte 35 de milioane de dolari pentru punerea în valoare a acestuia.
Potrivit oficialilor companiei, restaurarea clădirii reprezintă o primă etapă din constituirea viitorului Muzeu al Mineritului din Roşia Montană. Proiectul final va conţine o expoziţie în aer liber şi o secţiune subterană amenajată în jurul galeriei Cătălina-Monuleşti, loc în care a fost descoperit un lot de 25 de tăbliţe cerate.

Din declaraţiile vicepreşedintelui pentru Patrimoniu şi Dezvoltarea Durabilă al RMGC, Adrian Gligor, a reieşit faptul că imobilul inaugurat nu este considerat monument istoric, dar că în perioada următoare se are în vedere întocmirea unui dosar prin care se va solicita Ministerului Culturii acest lucru.
„Pentru moment, până când va primi un statut juridic, atât clădirea restaurată, cât şi expoziţia ce o găzduieşte, rămân în administrarea instituţiilor tutelare, cu acces gratuit pentru toţi localnicii sau pentru cei care vizitează Roşia Montană”, a declarat Gligor.

El a precizat că la întreaga cercetare arheologică demarată în zona Roşia Montană a beneficiat de aportul a numeroase instituţii din ţară şi străinătate. „La această cercetare au participat specialişti independenţi reprezentând 21 instituţii naţionale şi 3 internaţionale.
Pe măsură ce au fost obţinute rezultate, acestea au fost prezentate Comisiei Naţionale de Arheologie a Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, care a emis certificatele de descărcare de sarcină arheologică şi a propus conservările in-situ ale unor structuri, cum ar fi monumentul funerar de la Tău Găuri, precum şi monumentele istorice sau naturale Carpeni, Cătălina Monuleşti şi Piatra Corbului”, a afirmat Adrian Gligor.

Primarul comunei Roşia Montană, Eugen Furdui, a adăugat că lipsa actualei investiţii ar fi condus la nedescoperirea patrimoniului localităţii. „Cred că doar cu investiţii serioase se pot scoate la suprafaţă valorile Roşiei Montane. Nu avem nevoie de poveşti, ci de fapte”, a menţionat primarul, al cărui punct de vedere a fost susţinut şi de prefectul judeţului Alba, Ştefan Bardan.

„Trăim pe un bulgăre de aur şi trebuie să profităm de asta. Celor care se opun proiectului îi invit la Roşia să vadă realitatea de la faţa locului. Este uşor să vorbeşti la televizor fără să te deplasezi la faţa locului măcar o singură dată”, a afirmat Ştefan Bardan.
Clădirea restaurată este situată în zona Piaţă, la numărul 325, fiind parte integrantă din frontul arhitectonic central alcătuit din case cu o vechime mai mare de 100 de ani.
„Casa de la 325”, cum este cunoscută în comună, datează din anul 1874 şi, conform blazonului de pe faţadă, a avut, la început, destinaţia de farmacie.

Clădirea a intrat în proprietatea RMGC în anul 2003. În momentul achiziţiei, clădirea era părăsită şi se afla într-o stare de degradare foarte avansată, la fel ca marea majoritate a clădirilor din zona istorică. Peste 100 de oameni au muncit la readucerea clădirii într-o formă cât mai apropiată de cea originală. Clădirea a fost restaurată folosindu-se materiale originale, însă a primit şi îmbunătăţiri specifice timpurilor moderne (săli de baie, sistem de încălzire centralizată etc).

Clădirea cu care s-a început programul de restaurare a locaţiilor de patrimoniu va fi una dintre cele opt destinate găzduirii unui Muzeu Modern al Mineritului. „Programul de protejare a patrimoniului cultural propus de compania RMGC, atât de suprafaţă, cât şi subteran, a fost recent auditat de Oxford Archaeology Unit (Marea Britanie), ai cărui specialişti au constatat că lucrările de arheologie realizate depăşesc cu mult cerinţele legale şi cele mai bune practici în ceea ce priveşte calitatea”, a declarat Adrian Gligor.

RMGC a investit, până în prezent, 400 milioane de dolari în afacerea cu aur din România. Compania canadiană şi-a propus să extragă aproximativ 300 de tone de aur şi 1.400 tone de argint de la Roşia Montană, echivalentul a 20.000 de lingouri. Pentru tratarea aurului extras urmează să fie folosită, zilnic, o cantitate de 40 de tone de cianură.

În cazul în care proiectul aurifer ar primi undă verde, România devine primul producător de aur din Europa, depăşind astfel primele două ţări din top, Finlanda şi Suedia.
În prezent, la nivel european, Finlanda deţine supremaţia în materie de producţie de aur, cu circa opt tone/an, cea mai mare cantitate fiind extrasă în localitatea Kittila de compania canadiană Agnico Eagle (cinci tone anual).

Locul secund al ierarhiei este ocupat de Suedia, cu aproximativ patru tone de aur/an, în timp ce poziţia a treia revine Spaniei, cu o producţie anuală de 3,5-4 tone.
Estimările RMGC vorbesc despre faptul că, în timpul construcţiei minei, compania va asigura 2.300 de locuri de muncă directe, iar pe timpul exploatării 800 de posturi directe, în total numărul locurilor de muncă ajungând la 3.000.
99% dintre posturile vacante cu normă întreagă sunt destinate românilor, fapt care, potrivit oficialilor RMGC, va avea un impact major într-o regiune unde şomajul este de 80%.

loading...
Citește și
1 Comentariu
  1. alina spune

    nu inteleg de ce e asa complicata situatia cu Rosia Montana; sa se gaseasca o solutie nepoluanta de extragere a zacamantului; in Noua Zeelanda exista o mina de aur in mijlocul unui oras; acolo cum se poate?

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.