Dunărea este într-o stare ecologică bună pe teritoriul României

0

Apele fluviului Dunărea se află într-o stare ecologică bună, încadrându-se la clasa a II-a de calitate pe 98,7 la sută din suprafaţa ce tranzitează România, potrivit unui raport de monitorizare remis de Administraţia Naţională „Apele Române”, valabil pentru anul 2008.

Conform specialiştilor ANAR, starea calităţii apelor Dunării, în anul 2008, a fost apreciată pe baza prelucrării informaţiilor furnizate în 30 de secţiuni de control amplasate atât de-a lungul fluviului, cât şi pe braţele Tulcea, Chilia, Sulina şi Sf. Gheorghe.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici, din cei 1.075 de kilometri ai fluviului monitorizaţi de ANAR, 1.061 (98,7 la sută) se încadrează în clasa a II-a de calitate şi 14 kilometri (1,3 la sută) în clasa a III-a de calitate.

Analiza saprobiologică a încadrat apa fluviului Dunărea pe cei 1.075 de kilometri monitorizaţi pe teritoriul românesc în clasa secundă de calitate, respectiv la capitolul stare ecologică bună. „Rezultatele obţinute în cele două Expediţii Internaţionale de Supraveghere organizate de Comisia Internaţională pentru protecţia fluviului Dunărea (ICPDR) – Joint Danube Survey (JDS) 1 şi 2, din 2001, respectiv 2007, au subliniat puternica depreciere a Argeşului din cauza influenţei receptării apelor uzate neepurate şi impactul gradului de poluare a acestui afluent asupra cursului receptor – fluviul Dunărea’, se notează în monitorizarea ANAR.

Conform Rapoartelor Tehnice, râul Argeş, în amonte de confluenţa cu Dunărea, a fost consemnat ca o „zonă de alertă”, din punct de vedere al indicatorilor microbiologici, care au indicat poluare critică spre excesivă cu E. coli, Enterococci şi coliformi totali, biologici (absenţa totală a speciilor de macronevertebrate, macrofite şi peşti, concentraţii însemnate de biomasă algală) şi chimici (forme de azot şi fosfor etc.).

În ciuda acestor elemente negative, debitul foarte mare al Dunării în raport cu cel al râului Argeş ajută ca o mare parte din cantitatea de poluanţi provenită din râul Argeş să se diminueze, astfel încât acest lucru să numai constituie o problemă majoră pentru calitatea apei fluviului Dunărea.
Cu toate acestea, specialiştii JDS 2 au încurajat capitale ca Belgrad, Budapesta şi Bucureşti să urgenteze construcţia staţiilor de epurare, astfel încât apele uzate provenite de la aceste mari aglomerări urbane să nu mai fie evacuate neepurate în Dunăre şi, după caz, în afluenţii săi.

În anul 2008, s-au înregistrat 83 de poluări accidentale, din care 49 cu produse petroliere, 13 cu substanţe organice, opt cu produse de origine anorganică şi 13 poluări de altă natură. Fluviul Dunărea a fost poluat în procent de 6 la sută din totalul poluărilor accidentale, toate fiind cu produse petroliere şi cauzate, în majoritate a cazurilor, de nave aflate în tranzit.

Raportul de monitoring al calităţii apelor pentru anul 2009 întocmit de ANAR va fi finalizat până la finele lunii martie. Potrivit purtătorului de cuvânt al Administraţiei, Ana Maria Tănase, în noul raport „nu au intervenit modificări majore în ceea ce priveşte analiza indicatorilor de calitate, întrucât în anul 2009 nu au survenit accidente ecologice majore’.

Dunărea este al doilea mare fluviu al Europei după Volga, atât ca lungime (2.857 kilometri), cât şi ca debit (aproximativ 5.600 metri cubi/secundă la intrarea în România).
În drumul său, fluviul străbate teritoriul a 10 ţări (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia, România, Bulgaria, Moldova şi Ucraina) şi patru capitale (Viena, Bratislava, Budapesta şi Belgrad).

În aceste zile, la Budapesta se desfăşoară Summit-ul privind Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării şi Summit-ul Dunării. Conferinţa reprezintă al doilea eveniment, dintr-o serie de cinci conferinţe internaţionale, care urmează să fie organizate de Comisia Europeană pe această temă.
Summit-ul Dunării este dedicat în principal discuţiilor în domeniul securităţii energetice la cel mai înalt nivel, în scopul de a găsi o cale comună de a consolida securitatea energetică. România este reprezentantă la cele două evenimente de premierul Emil Boc şi de ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.