Europa de Est se uită spre vecini în încercarea de a elimina dominaţia energetică a Rusiei

0 8

În condiţiile în care Nabucco, proiectul de gazoduct sprijinit de UE, se confruntă cu noi întârzieri, iar proiectul susţinut de Rusia, South Stream, este încă în faza negocierilor, ţările Europei de Est se întorc una spre cealaltă în încercare dea găsi o cale mai rapidă şi mai puţin costisitoare de a-şi asigura furnizarea cu gaz, notează cotidianul New York Times.

Pentru aceste ţări, miza este securitatea şi diversificarea surselor de energie – probleme ce vor domina reuniunea de miercuri, 24 februarie, a liderilor din Polonia, Cehia, Slovacia şi Ungaria, cunoscute sub numele comun de ‘grupul de la Vişegraď.
Atunci când Uniunea Sovietică a construit lungi gazoducte de la est la vest, în anii ’60, ea s-a asigurat că niciuna dintre ţările menţionate nu îşi putea diversifica cu uşurinţă sursele de energie, toate depinzând puternic de petrolul şi de gazul rusesc până azi.

Astfel atunci când Rusia a închis robinetul la gaz în timpul iernii trecute după o altă dispută privind preţurile cu Ucraina, alimentarea cu gaze a mai multor stat est-europene a fost grav afectată. Acest lucru a determinat grupul ţărilor de la Vişegrad să meargă înainte cu potenţiale soluţii pe termen scurt, în timp ce proiectele mai grandioase de gazoducte înaintează încet.
Unele ţări, printre care Republica Cehă, Ungaria şi Polnia, au început să îşi creeze legături de transport al energiei, cunoscute drept ‘interconectori’.

Chiar dacă legarea gazoductelor, a oleoductelor şi a reţelelor de electricitate nu va elimina dependenţa de Rusia, după cum susţin analiştii, ţările din regiune vor fi capabile să se ajute unele pe altele în caz că vor mai apărea întreruperi ale furnizării de energie.
Exact aşa a procedat Ungaria anul trecut. ‘La începutul anului trecut, atunci când am avut criza gazelor, Ungaria a fost capabilă să furnizeze gaz Serbiei şi Bosniei pentru a le ajuta’, explica premierul ungar Gordon Bajnai, într-un interviu acordat săptămâna trecută.

Nu a fost un aranjament ideal: Ungaria a trimis gaz printr-o structură complexă de gazoducte fraceze şi italiene, care a expus vulnerabilităţile întregii reţele interconectate a UE. Chiar şi aşa, criza din 2008-2009 a oferit Ungariei şi altor state din regiune un motiv de a grăbi conectarea gazoductelor. ‘ Stabilim interconectări în orice direcţie, cu Slovacia, România şi Croaţia’, a explicat Bajnai.

Potrivit ziarului american, Ungaria priveşte către vecinul său sudic, Croaţia, drept o alternativă viabilă pentru furnizarea de gaz natural. Cele două ţări sunt în prezent implicate în crearea unui terminal pentru gazul lichefiat pe insula croată Krk şi poartă negocieri pentru a construi un gazoduct care să aducă gaz în Ungaria. Budapesta se aşteaptă ca gazoductul să coste 300 de milioane de euro, a precizat premierul ungar.

Dincolo de dezvoltarea surselor de energie regenerabilă, Ungaria va avea nevoie de alternative la gazul rusesc pentru a face faţă cererii din ce în ce mai accentuate în anii ce vor urma. Între timp, guvernul lui Bajnai lasă deschise toate opţiunile, susţinând şi proiectul South Stream, care ar aduce gaz din Rusia, tranzitând Marea Neagră.
Bajnai a recunoscut însă că prin susţinerea South Stream, dependenţa Ungariei de gazul rusesc va creşte, dar a precizat că atât Nabucco, cât şi South Stream, sunt în faza de proiect, fără a spune cine crede că este primul care va furniza gaz Ungariei.

Între timp, Ungaria îşi extinde continuu capacităţiile de stocare a gazului. Compania energetică germană. E.ON, a investit recent în construirea unui dispozitiv de stocare suplimentar de 1 miliard de metri cubi în Ungaria, iar un altul, de 1,2 miliarde de metri cubi, a fost comandat. De asemenea, MOL construieşte un dispozitiv de stocare de 700 de milioane de metri cubi, ridicând astfel capacitatea de stocare în scopuri stategice şi comerciale la 5,5 miliarde de metri cubi.

Cu astfel de rezerve pentru o ţară care consumă anual 13 miliarde de metri cubi de gaz, Ungaria este într-o poziţie confortabilă. Pe de altă parte, politica Ungariei de eficientizare a consumului de energie şi creştere a folosirii energiei regenerabile s-a dovedit dezamăgitoare, guvernul discutând aceste aspecte, însă mergând foarte încet cu implementarea lor, după cum susţine Peter Kaderjak, directorul Centrului Regional pentru Cercetarea Politicii Energetice, cu sediul la Budapesta.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.