Reforma statului, o soluţie structurală la gigantica problemă a corupţiei

0

Nu este un moment uşor cel pe care îl străbate în prezent Europa. Şi totuşi, tocmai în acest moment se înţelege importanţa Europei integrate. Criza economică şi financiară arată că nici o ţară europeană nu poate înfrunta singură provocările unei economii globale.

Vechile state naţionale europene ca atare nu mai pot juca un rol solitar. Problema este că există prea puţină Europa, nu prea multă, este de părere, în paginile cotidianului Corriere della Sera, preşedintele companiei Fiat, Luca Cordero di Montezemolo, care a inaugurat în Italia noua “Luiss School of Government”, ce formează noi elite politice.

Există o monedă unică dar nu există o politică economică şi o politică fiscală europeană. S-a avansat destul de mult pe calea integrării monetare astfel încât să se evite falimentele naţionale, dar nu suficient pentru a promova o politică economică comună, cu care să se guverneze integrarea monetară. Din acest motiv trebuie să se discute despre Tratatul de la Lisabona şi consecinţele lui pentru guvernul UE. Tratatul reprezintă indiscutabil o tranziţie instituţională de mare importanţă pentru Europa.

Totuşi, sunt relevante şi problemele pe care le-a lăsat nerezolvate. A ajutat Europa comunitară să repornească, dar a întărit şi Europa interguvernamentală. Acest lucru obligă toate statele membre să participe la guvernanţa europeană cu un sistem de guvernare adecvat şi eficient dacă se doreşte evitarea marginalizării.
Pentru unele ţări aceasta înseamnă o reformă autentică a sistemului public, o reformă a statului, mai ales pentru a promova mai bine intersele ţării în plan european şi global.

Luiss School of Government a fost creată pentru a contribui la reforma statului prin formarea unei noi elite publice. Este o şcoală “post lauream”, angajată în internaţionalizarea pregătirii noilor pături conducătoare ale instituţiilor publice şi private care constituie diferitele niveluri ale guvernanţei europene şi internaţionale.
Pregătirea unei noi elite publice trebuie să înfrunte astăzi provocări fără precedent.

Contrar acelor “Grandes écoles” instituite în trecut, astăzi este nevoie de formarea unei elite publice care să privească dincolo de statul naţional. Noua clasă conducătoare trebuie să se simtă la ea acasă atât la Roma, cât şi la Bruxelles sau la Washington, trebuie să aibă competenţe nu numai oficiale ci şi operative. Luiss School of Government va putea contribui şi la descoperirea valorii deplin democratice a conceptului de clasă conducătoare.

Aceasta pentru că elita nu poate fi o barieră ereditară şi de familie în calea mobilităţii sociale ci trebuie să rezulte dintr-un proces de selecţie bazat pe merit şi competenţe. Europa are nevoie de o elită publică şi privată dotată cu un “patriotism democratic” autentic, conştient că o societate liberă este cu atât mai în siguranţă cu cât se bazează pe reguli bune şi e condusă de lideri buni.

Calitatea claselor conducătoare face diferenţa între o ţară civilizată şi una care nu este aşa. Calitatea elitelor se măsoară şi după valorile etice şi morale, pe lângă sensul instituţiilor ce trebuie respectate, dar şi modernizate, cu toate tranziţiile necesare de reformă astfel încât să fie în măsură să răspundă tot mai mult exigenţelor modernităţii.
În reforma statului şi a instituţiilor se poate vedea o soluţie structurală la gigantica problemă a corupţiei.

Aceasta deoarece, atât timp cât acţiunea statului nu va deveni mai eficientă şi mai transparentă şi atât timp cât spaţiile de intermediere între societatea civilă şi instituţiile publice vor fi multe şi confuze, atât timp cât cetăţeanul nu va avea posibilitatea să conteze pe o administraţie publică deplin funcţională şi responsabilă, ocaziile de necinste nu se vor irosi.

Vina corupţiei nu aparţine în totalitate politicii, dar politica are o responsabilitate precisă: aceea de a nu fi introdus reformele adecvate pentru a face să funcţioneze bine maşina statului. Acolo unde statul nu funcţionează se afirmă inevitabil “societatea pe cont propriď, în care fiecare se simte autorizat să se descurce cât mai bine, prin urmare recurgând şi la mica corupţie.

Uneori politica pare să profite de pe urma acestui vid de stat, ocupând fiecare spaţiu de mediere între cetăţeni, fără a da în schimb instituţii eficente. Sarcina unei politici responsabile nu poate fi decât cea a reformelor, a unui sens profund conferit statului şi bunei sale funcţionări, a reconstrucţiei ţesutului civil în care necinstea să fie excepţia şi nu regula medierii.
Lupta împotriva corupţiei este o acţiune titanică care va ocupa spaţiul unei generaţii, care va necesita eforturi enorme şi cu bătaie lungă, conchide preşedintele Fiat.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.