Dorinţa unui oraş din Spania de a adăposti deşeuri nucleare divizează o regiune întreagă

0

Ascó, un oraş medieval catalan de 1.600 de locuitori, unde funcţionează deja două centrale nucleare, speră să fie selectat ca locaţie pentru depozitarea deşeurilor nucleare rezultate din 60 de ani de activitate a centralelor nucleare spaniole, până cel puţin în 2075.

Dorinţa oraşului a divizat însă regiunea, ridicând întrebări despre aspectul economic sau de siguranţă al problemei, notează cotidianul american The New York Times.
Locuitorii oraşului Ascó sunt în cea mai mare parte angajaţii unui concern care operează 3 din cele 8 centrale nucleare spaniole, dintre care două în Ascó şi o a treia situată la aproximativ 40 de kilometri distanţă de oraş.

Pentru aceştia, decizia de a accepta deşeurile nucleare este justificată economic, mai ales într-o situaţie în care centralele nucleare sunt închise după 40 de ani de activitate, care în cazul centralelor din Ascó expiră în 2025.

Ascó este una dintre cele nouă municipalităţi spaniole aflate în prezent pe lista scurtă pentru găzduirea deşeurilor nucleare. Iniţial, pe respectiva listă figurau 14 oraşe, o situaţie aproape de neconceput într-o ţară rămasă până azi una dintre cele mai anti-nucleare din Europa. Asemenea majorităţilor spaniolilor, premierul José Luis Rodriguez Zapatero susţine depozitarea deşeurilor nucleare în afara teritoriului ţării.

Pe de altă parte, şomajul în creştere, de aproximativ 20%, şi stagnarea economică au contribuit la schimbarea atitudinii spaniolilor în privinţa depozitării deşeurilor nucleare. Municipalitatea selectată – care urmează să fie anunţată de către guvernul de la Madrid cel mai devreme la sfârşitul lunii aprilie – va primi milioane de euro sub forma ajutoarelor de dezvoltare, în plus faţă de cele câteva sute de locuri de muncă pentru zeci de ani.

Autorităţile spaniole susţin că vor investi aproximativ 700 de milioane de euro pentru a construi un vast centru de depozitare şi un centru de cercetare, care vor angaja în medie 300 de oameni pentru 5 ani, în timpul construcţiei, şi cu 100 mai mulţi după finalizare pentru cel puţin 60 de ani.
De asemenea, guvernul se angajează să plătească 2,4 milioane de euro anual către municipalitatea selectată şi încă 3,6 milioane comunităţilor aflate în vecinătatea municipalităţii selectate. Finalizarea lucrărilor este prevăzută pentru 2015.

Primarul localităţii Ascó, Rafael Vidal, la rândul său angajat la consorţiul nuclear, apără decizia autoriăţilor locale de a prezenta candidatura oraşului. ‘Sunt sigur că majoritatea oamenilor o sprijină’, precizează el, adăugând că dacă localitatea va fi aleasă pentru depozitarea deşeurilor nucleare, acest lucru va ajuta comunitatea să îşi diversifice economia.

În condiţiile în care situaţia economică a Spaniei este sumbră, spaniolii nu sunt singurii care par că îşi doresc să trăiască alături de centralele nucleare şi de rezidurile create de acestea. În întreaga lume, susţin analiştii, există din ce în ce mai multe semne ale unei schimbări graduale de opinie – rezultatul unei schimbări de generaţie mai preocupată de economie şi de schimbarea climatică.

În acest context, Finlanda, Suedia şi Franţa plănuiesc să îneapă construcţia unor depozite permanente de deşeuri nucleare în acest deceniu. Ele sunt urmate de Canada, care a început căutarea de comunităţi doritoare să trăiască alături de deşeuri nucleare.
Spania, care a deţinut centrale nucleare începând cu 1968, a rezolvat problema deşeurilor nucleare până acum, fie trimiţându-le în Franţa, fie reprocesându-le sau răcindu-le în bazine situate în cadrul centralelor nucleare.

Cu toate acestea, una dintre centralele nucleare din Spania a rămas fără spaţiu de stocare şi se aşteaptă ca alte două să ajungă în aceaşi situaţie, până în 2013.
Cu puţin timp rămas, parlamentul de la Madrid a aprobat un plan de a construi un depozit de deşeuri nucleare în 2004, însă guvernul a cerut municipalităţilor să îi prezinte candidaturile la sfârşitul lunii decembrie.

La Ascó, cele câteva afişe postate de municipalitate pe această temă sunt în majoritate favorabile adăpostirii deşeurilor. Cu toate acestea vecinii susţin că sunt suspicioşi unii faţă de alţii, iar un producător de vin, care se opune proiectului, a declarat sub protecţia anonimatului, că a primit telefoane de ameninţare.
Potivit ziarului american, divizările din prezent nu sunt decât o versiune updatată a conflictelor din urmă cu 30 de ani de la Ascó, din momentul în care aici a fost deschisă prima centrală nucleară.

La acel moment o treime din familii au părăsit oraşul, mutându-se în oraşele din vecinătate. În 2008, o scurgere radioactivă la Ascó a dus la o amendă record din partea autorităţilor. Chiar dacă nu au existat pagube, incidentul nu a făcut decât să sporească lipsa de încredere în îndustria nucleară.
Azi, problema este la fel de controversată: majoritatea municipalităţilor din apropierea localităţii au votat împotriva amplasării unui depozit de deşeuri nucleare.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.