În Kazahstan, cursa pentru uraniu se nuclearizează

0

Dezolanta stepă kazahă adăposteşte una dintre cele mai mari rezerve de uraniu din lume, însă într-un context în care energia nucleară cunoaşte o renaştere, ea a generat o luptă aprigă, notează cotidianul american The Washington Post.

Mai multe firme importante din domeniul energiei şi al mineritului din Rusia, China, Japonia, Franţa şi Canada au investit deja miliarde de dolari în Kazahstan, însă, acesta, la rândul său, încearcă să se folosească de resursă pentru a juca un rol mai mare în industria nucleară globală, obţinând, de altfel, ca parte a acestei strategii, o parte din gigantul nuclear Westinghouse, cu sediul în SUA.

Mult timp ţinute în umbră de sistemul politic opac al ţării, manevrele din jurul rezervei de uraniu au intrat în atenţia publicului anul trecut, odată că arestarea lui Muhtar Djakişev, directorul firmei nucleare de stat Kazatomprom, de către KNB, serviciul urmaş al KGB-ului. Acesta l-a acuzat pe omul de afaceri de faptul că ar fi transferat drepturile asupra 60% din depozitele naţionale de uraniu – în valoare de mai multe miliarde de dolari – către companii offshore aflate sub controlul său.

Djakişev, 45 de ani, a negat însă acuzaţiile şi a rămas în închisoare. Cineva a postat însă pe YouTube o înregistrare video în care acesta vorbeşte cu anchetatorii de la KNB, oferind astfel o rară posibilitate de a înţelege schimbarea alianţelor globale din spatele eforturilor Kazahstanului de a evolua de la stadiul de simplu producător de uraniu brut.

În înregistrare, Djakişev face şi o dezvăluire bombă: Rusia a pus la cale arestul său pentru a zădărnici o serie de afaceri în aşteptare şi a împiedica Kazahstanul să devină un comepetitor mai puternic.
Astfel, în înregistrare, omul de afaceri susţine că Rusia a iniţiat afaceri pentru a scoate Kazahstanul de pe piaţa japoneză şi a furniza uraniu prin intermediul unui producător canadian, Uranium One, însă susţine că a reuşit să îi convingă pe partenerii japonezi să blocheze afacerea şi să insiste asupra conferirii unui rol Kazahstanului în cadrul ei.

Pe de altă parte, avertizează Washington Post, chiar dacă Moscova a respins acuzaţiile lui Djakişev, ele au greutate în condiţiile în care acesta era considerat unul dintre cei respectaţi şi mai dinamici oameni de afaceri, parte a unei generaţii mai tinere, recrutate în funcţii de către preşedintele autocrat Nursultan Nazarbaiev pentru a moderniza economia post-sovietică a ţării.

Timp de peste 10 ani, Djakişev a stat în centrul eforturilor Kazahstanului de a-şi valorifica rezerva de uraniu, transformând o firmă de stat aproape falită în cel mai important producător mondial de uraniu, cu un profit anual de peste 300 de milioane.
Succesul său a făcut Kazahstanul să profite de pe urma creşterii interesului internaţionl pentru energia atomică ca alternativă la energia pe bază de combustibili fosili, acuzată de efecte nefaste asupra încălzirii globale, în condiţiile în care în momentul de faţă, la nivel mondial se construiesc 54 de centrale nucleare, iar alte aproape 500 sunt prevăzute să devină operative până 2030.

Înainte de arestarea sa, Djakişev încheiase o serie de acorduri care le ofereau unor firme străine accesul la minele de uraniu, în schimbul avansării Kazahstanului pe un segment superior în ciclul combustibilului nuclear. Fiecare dintre aceste acorduri a făcut Kazahstanul mai puţin dependent de Moscova, partenerul său tradiţional în această industrie.

Atunci când KNB a început să ancheteze Kazatomprom, Djakişev a dat vina pe oficialii pe care susţinea că i-a supărat pentru că a refuzat să ofere contracte sau drepturi de minerit. Printre oficialii refuzaţi s-ar fi numărat şi şeful KNB, Amangeldi Şabdarbaiev.
Pe de altă parte, arestarea sa i-a înfuriat pe partenerii Kazatomprom şi a generat un protest rar din partea principalilor oameni de afaceri ai ţării care au scris o scrisoare de protest în care îi luau apărarea lui Djakişev, considerându-l un întreprinzător inteligent şi onest.

Djakişev avea şi prieteni în cadrul guvernului, iar curând ziarele au obţinut documente în care se vedea că oficiaii îi aprobaseră acordurile încheiate. Luna trecută, într-o conferinţă senzaţională de presă, soţia lui Djakişev a susţinut că şeful KNB i-a înmânat personal o copie a înregistrării video înainte ca aceasta să apară pe Internet şi a sfătuit-o să i-o arate preşedintelui. Şabdarbaiev a respins aceste declaraţii, însă a fost înlăturat din funcţie 5 zile mai târziu.

Mulţi dintre susţinătorii lui Djakişev cred că agenţii ruşi l-au manipulat pe preşedintele Nazarbaiev pentru a accepta arestarea omului de afaceri. Alţii sunt de părere că el a căzut victimă unei lupte între elite pentru controlul rezervelor de uraniu, de pe urma căreia a fost posibil ca Rusia să profite.
În momentul de faţă, Djakişev se află într-o închisoare secretă a KNB, iar avocaţii suţin că starea sa de sănătate se deteriorează rapid. Între timp, Nazarbaiev a numit un birocrat veteran în funcţia sa de la compania de uraniu, al cărui ginere este directorul companiei ruseşti de stat furnizoare de uraniu.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.